Copilarii - de Mirela Sova

Copilării

de Mirela Şova

Casa sufletului meu

E în cer, la Dumnezeu.

N-am văzut-o, nu o ştiu,

Dar în ea aş vrea să fiu.

Uf! Pământul mi-e prea mic,

De aceea mă ridic

La măsura cerului,

Cu aripa dorului.

Destul am orbecăit,

Mi-e sete de infinit,

Liniştea mi s-a ascuns

În ruga către Iisus.

Şi-am descoperit o stea

Colea, în inima mea,

Cu scăriţă pân’ la cer,

În cel mai curat ungher.

Maică Sfântă,

Mă ajută,

Să nu uit

Că sunt mai mult,

Şi-s menit

Să fiu iubit,

În viaţa fără sfârşit.

Steaua din inima mea

Cu dragoste strălucea.