Acceptarea luminii
Acceptarea luminii
Îmi scutur aripile,
Mă deszăpezesc.
Nu mi-e frică de lumină,
Nici măcar de cea dinăuntru,
Deși îmi străbate toate fibrele
Și mă bântuie,
Mă străvezește,
Mă aduce la realitate.
Uneori doare
Și-mi smulge lacrimi.
Dar nu mai pot fără zbor,
Cu o inimă amorțită.
Las valul de lumină
Să mă acopere
Și mă ridic.
(Mirela Șova)
Commenter cet article