JURNAL POETIC - 3 august 2009, A. Urma

JURNAL POETIC - 3 august 2009
Oferit astăzi de... A. Urma

Doar să fiu...

Lasă-mi Doamne, seninul de cer,
Trimite-mi putere să tac, să nu cer
Şi norii de gânduri topeşte-i uşor,
Trimite-mi doar boarea albastră din el!

Lasă-mi Doamne, cerul de gânduri senin,
Pune în omul din mine un strop de divin!
Te las să mă-ndrepţi spre polul opus,
Te las să mă-nveţi între minus şi plus,
Egalul să pun, între jos şi-ntre sus.

Copacul din mine în flori s-a răsfrânt,
În frunză şi floare, sămânţa s-a frânt,
Dă roade şi iarăşi sămânţă va fi,
Pământ roditor din nou va găsi!

De greşesc şi revărs din preaplin,
Vino, inundă fiinţa-mi cu harul divin!
Pune uitare, fă-mă să uit cine sunt,
Să aflu esenţa, doar să simt!

Lasă-mi Doamne, gândul senin,
Uitare presară în cerul cu nori de venin,
Fă-mă să tac, să nu cer, doar să fiu,
Să mă simt, să Te simt, să Te ştiu.

16.08.2008

Inima mea


Te aştept să cobori,
Inima să-mi priveşti,
Prin ferestre de suflet,
E rănită pe părţi,
Cum s-a rupt în bucăţi,
Pe la margini cu zdrenţe!

Altora am tot dat,
Nevoi de-au avut.
Te aştept ca să vii,
Petec cald să îi pui,
Loc rănit ca să vindeci,
Si cu mir să îl ungi!

Semne de-au rămas,
De la lacrimi uscate,
Sau săgeţi infipte,
Strânsă în cleşte
De vorbe, cuvinte,
Urmele le-alină,
Cu-o ungere divină!

Vreau să-Ţi mulţumesc,
Şi sper să mă ierţi,
Căci din ce-am primit,
Am tot dăruit,
Şi în faţa Ta, prezint
Doar o inimă frântă!

19.11.2008

Mă iartă...


Astăzi în vasul dorinţei golit,
Adaug dorinţa din suflet albit
Şi bobul din nou încolţit,
Adânc îl sădesc în vas pregătit.

Urechii trudite odihnă îi dau,
Scoica tăcerii la gânduri predau,
Liberă las clipa ce n-a sosit încă,
Plină ochi viaţa mea să o facă!

Ambrozii se varsă din cupa tăcerii,
Ochiul se-ntoarce din lumea plăcerii
Şi trece în goană în lumea de flori,
Spre ţara de pace din spate de nori!

Prin ceaţa uitării înegrite şterg colb
Cu nesaţul privirii apusul să sorb,
Spre înapoi nu cumva să tânjesc,
În zori nesfârşiţi de-o fi să pornesc!

Freamătul timpului ţinându-l în loc,
Luceferi de rouă din geană se storc,
Brodează obrazul în şiruri picate,
Şi cutele umplu cu lacrimi sărate!

Ca razele blânde ce-n amurg au trecut,
În zi fără mâine regret să nu simt,
Prin hăţiş, drum bun să iau la răscruce,
Cu mine-am purtat un tron şi o cruce…

Dorinţa fierbinte ce roade ispita,
Genunchiul îndoaie în rugă spăşită,
Uneori tronul inimii am avut ocupat,
Mă iartă ... pe cruce ades Te-ai aflat!

10.06.2008

Autor: A. Urma