Postul Mare - Treapta XXV

Postul Mare - Treapta XXV

„Cel ce ai luminat cu luminarea venirii Tale Hristoase şi ai strălucit cu crucea Ta marginile lumii, luminează cu lumina cunoştinţei Dumnezeirii Tale inimile celor ce Te laudă cu dreaptă credinţă."

Bucură-te, Maică Fecioară, curăţitoarea sufletelor, care ai născut Bucuria lumii;

Bucură-te, Împărăteasă;

Bucură-te, Biserica lui Hristos;

Bucură-te, sălăşluirea împărăţiei lui Hristos Dumnezeu;

Bucură-te, livada cea cu bun miros;

Bucură-te, ceea ce singură ai micşorat căderea noastră;

Bucură-te, alabastru preacinstit al Mirului Darului şi al Sadului celui gândit, Hristos, Cel ce a odrăslit din Dumnezeu şi Tatăl;

Bucură-te, Stăpână preacurată;

Bucură-te, împărăteasă, cartea lui Hristos, cea cu multe flori împodobită şi împreunarea celor despărţite;

Bucură-te, paloş care tai neputinţele;

Bucură-te, floare curăţată cu adăpările Duhului;

Bucurăt-te, Maică nenuntită şi nestricată a lui Dumnezeu Cuvântul;

Bucură-te, nor al luminii pururea vecuitoare;

Bucură-te, năstrapa cea cu totul de aur, care ai primit pe Dumnezeu ca pe nişte mană;

Bucură-te, nădejdea cea neruptă a sufletului meu;

Bucură-te, noianul cel nemărginit al cunoştinţei, care pe cei ce te cinstesc pe tine îi învredniceşti de bucurie nesfârşită;

Bucură-te, floarea firii şi munte netăiat;

Bucură-te, crin cu adevărat binevestit şi trandafir de daruri aducător popoarelor;

Bucură-te, ceea ce ai născut viaţa tuturor."

(culese din „Canoanele Maicii Domnului")

Sfinţii cei dintru vechime

Prin cuvinte te-au slăvit,

Închinându-ţi ode, imne,

Maică, ei te-au preacinstit.

Noi, cei care trăim astăzi,

Nu dorim a te uita;

Rodul inimilor noastre,

Fie întru cinstea ta!

Ca minunea milei tale

Să se plece şi spre noi,

Îndură-te, iar, Fecioară,

Spre creştinii în nevoi!

Azi şi mâine şi pomâine,

Vezi, dar, gândul zbuciumat,

Care-ţi cere, ca o pâine,

Acoperământ curat.

Mijloceşte harul tainic

De la Fiul tău ceresc,

Vină-n scorburi, mai năvalnic,

Ajutor suprafiresc!

Căci în tainiţe umbrite

De noroiul multor griji,

Se zbat rugile foşnite

Ale celor necăjiţi.

Iar lacrima ta de Maică

Arde orice spini crescuţi

În adâncuri. Vino, iacă,

Eşti aici şi ne ajuţi! 




Autor: Prof. Religie Mirela Șova