Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Blog Mirela Șova

In memoriam - Studenta la Teologie si bunica Gherghina (2)

31 Mai 2008, 07:20am

Publié par Mirela

In memoriam
Studenta la Teologie și bunica Gherghina (2)






Iată ce a mai învăţat studenta la Teologie, de la bunica sa, Gherghina:


Într-o dimineaţă din vacanţa de vară, tânăra îşi rugă bunica să-i dea agheazmă şi anafură, să ia pe nemâncate, ca de obicei. Aceasta îi aduse. Făcându-şi cruce, fata luă o bucată mare de anafură şi trei înghiţituri mari de agheazmă, cu gândul la... frumoasa zi care începea.

  
Bunica sa, cu oasele trudite, cu spatele încovoiat de ani şi de muncă, începu să bată metanii mari spre peretele de Răsărit al camerei, plin cu icoane. Apoi ea luă o firimitură de anafură şi o mică înghiţitură de agheazmă, zicând:

- Iartă-ne, Doamne, că noi suntem păcătoşi, nu ne rugăm întruna, cum fac măicuţele de la mănăstire. Iartă-ne, Doamne! După aceea, bunica Gherghina se uită spre nepoata ei, care o privea cu admiraţie, şi-i explică:

- Ştiu că măicuţele din vale, de la mânăstire, se roagă neîncetat. Dacă eşti atentă, vei auzi ecoul clopotului, când ele îl trag spre slujbă. De cum îl aud, îmi fac cruce şi spun „Doamne, iartă-ne!" Iar noi suntem aşa de păcătoşi faţă de ele...

  
Tânăra îşi zise că ar trebui să fie şi ea mai cu atenţie atunci când se roagă, când ia anafură şi agheazmă... Imaginea bunicii sale bătrâne făcând metanii mari îi rămase în minte pentru toată viaţa...

  
Doamne, Îţi mulţumim pentru lecţiile de smerenie pe care ni le dai prin oamenii tăi aleşi!

 
Nota bene: Bunica Gherghina, acum răposată (Dumnezeu să o odihnească!), e una dintre acele femei vrednice care au păstrat credinţa ortodoxă cât au putut de mult sub regimul comunist, transmiţând-o copiilor şi nepoţilor. A provenit dintr-o familie înstărită, deposedată de pământuri de fostul regim, a lucrat la „colectiv" zeci de ani, fără să uite că mai devale de casa ei bat clopotele la o mânăstire de maici, refugiul ei sufletesc.

  Maicile (de la mânăstirea Recea, Vrancea) o iubeau pentru firea ei blândă şi milostivă, pentru prezenţa ei frecventă la slujbe; era prietena lor din lume (pe lângă alte asemenea femei, dintre care dumneaei s-a remarcat). Şi astăzi maicile de acolo o pomenesc. De altfel, bunica Gherghina a fost înmormântată în ziua hramului mânăstirii. Veşnică pomenire!

 


 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article