Despre gimnastica zilnica a iubirii

Despre gimnastica zilnică a iubirii

Acolo unde este iubire, mânia nu mai are loc. Sorbiți iubirea din izvorul divin, iar când vă veți umple inimile cu ea veți deveni inaccesibili furiei altora. Pe lângă voi poate trece orice uragan de furie. Voi sunteți în adăpostul inimii voastre. Nefiind cu nimic alimentată – cu nicio replică, ci din contră, cu dragoste-, mânia va pieri.

Ura nu există acolo unde este iubire, precum nu este întuneric acolo unde există lumină. Ura nu trăiește decât acolo unde este lipsă de iubire. Scoateți orice strop de ură din inima voastră și nu o veți mai vedea nici la ceilalți!

(…)

Ca să înlăturăm ciocnirile neplăcute cu unii dintre oameni, trebuie să-i considerăm ca pe niște ziduri, de care ne vom izbi cu atât mai dureros cu cât ne vom arunca cu puteri mai mari asupra lor. Depinde de viteza, de încăpățânarea și de violența cu care ne izbim de zid dacă vom suferi sau nu. Zidul nu ripostează decât după felul în care îl tratăm. În loc să ne folosim inteligența și înțelegerea și să ne facem un sprijin din zid, o apărare, noi îl transformăm în călău.

(...)

Dacă ați încerca, de dimineața până seara, o gimnastică a iubirii și a voinței, a tactului și a inteligenței, ați deveni cu timpul o forță căreia nimeni nu-i va mai putea rezista. De unde să câștigați puterea și rezistența? Mândria este cea care vă oprește să o faceți numai din iubire. În fond, acesta este singurul secret de a reuși, iubirea; o singură pârghie a vieții, iubirea. Faceți toate lucrurile din iubire și toate vi se vor părea ușoare.

(...)

Azi, Dumnezeu ne cere să ne sacrificăm mândria și egoismul.

(extrase din Georges Barbarin, „Hristos, Prietenul clipelor de grea încercare”, Editura Bizantină)