Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Povestea Agripinei si a Amigdalinei

4 Mars 2009, 19:31pm

Publié par Mirela

Povestea Agripinei şi a Amigdalinei

 




În satul Naturistus din ţara Nebolirii, locuiau două surori, Agripina şi Amigdalina, foarte fericite, foarte ferite de boli şi în special de gripă şi amigdalită...

- Dar, mami, nu ai spus ce prăjitură găteşti azi!

- Tocmai de aceea am început direct povestea, pentru că nu gătesc o prăjiturică, ci o salată de fructe... Acum ascultă.

Ei..., în acele vremuri nu existau spitale, medici, buline, ci numai vraci, care cunoşteau leacurile pământului, din plante. De aceea oamenii nici nu se îmbolnăveau, numai aşa, din când în când, treceau pe la vraci să le dea vreun sirop întăritor. Vraciul îi îngrijea pe toţi, dar nu divulga secretele sale, decât unuia singur, care avea să-i fie urmaş.


Venise primăvara şi unii copii din sat începuseră să strănute.

- Haidem la vraci! se îndemnau mămicile, deşi multe dintre ele mai dibuiau şi singure ceaiuri din plante şi diferite siropuri...

Agripina şi Amigdalina, luându-se cu joaca, au uitat să bea şi ceaiul, şi siropul. Spre seară, parcă se simţeau rău şi nu le stătea în fire.

- Uf..., dacă nu mă ascultaţi... cred că aţi făcut febră, le certă mama.

- Ce e aia febră, mami? se mirară ele de acest cuvânt pe care nu-l mai auziseră.

- Febră nu fac decât copiii foarte obraznici, care nu ascultă de părinţi. Le creşte temperatura corpului, semn de boală, le explică mama, în timp ce le turna ceaiul.

- Dar boala ce este? O pedeapsă? întrebă Agripina.

- Da, e pedeapsa aceloraşi copii. E starea asta, când te simţi rău... Organismul tău e atacat... şi luptă din greu pentru vindecare.

- Sper că nu trebuie să stăm în casă, până va dispărea boala asta, nu? se întristă Amigdalina.

- Ba tocmai, că veţi sta în casă, bine îmbrăcate, şi veţi face tot ce vă voi spune, iar eu o să mă duc mâine dimineaţă şi pe la vraci, să-mi dea câte ceva pentru voi...

- Ooo..., chiar că boala e o pedeapsă. Mâine voiam să mergem la pădure, să culegem ghiocei..., se plânseră amândouă.


Dar mama nu discută mai mult. Le doftorici bine-bine, cum ştia ea, iar a doua zi veni de la vraci cu un coş plin de... tratamente. Acesta se oferise chiar să treacă pe la ele în vizită, mai târziu, explicând că nu a mai văzut de mult pe cineva cu febră... şi e curios.

După prânz, într-adevăr, vraciul veni şi le consultă rapid pe fete. Observă că boala lor nu e aceeaşi, anume că Agripina acuză dureri de cap, cu febră mai scăzută, pe când Amigdalina se plângea că o doare gâtul şi avea febră mai mare...

- Sunt boli noi în sat, care nu au mai fost niciodată..., cel puţin de când mă ştiu eu..., îi spuse el mamei, încet. Dar să nu intrăm în panică, am leac pentru toate. Vezi, să stea în camere separate şi să le dai tratamentele separat, nu la fel. Ca să nu se molipsească una de la alta. În sat să nu iasă o săptămână. O să trec să le văd în fiecare zi. Va fi un prilej să învăţ cum se luptă cu bolile astea.

- Vai, vă mulţumesc... Dar ce boli pot fi? Cum s-or chema?

- Tocmai, că nu au nume. Pentru orice eventualitate, o să spun că Agripina are gripă, de la numele ei, iar Amigdalina... amigdalită. Aşa îmi sună mie acum. Nu răspândi vestea în sat, oamenii se vor tulbura. Spune-le că fetele au treabă şi nu lăsa prietenele să le viziteze, încheie vraciul.


Fu o săptămână neplăcută pentru ambele fete. Izolate, triste, citeau câte ceva, primind resemnate orice leac. Mama le adusese şi câte ceva de cusut, dar nu aveau poftă de nimic. Nici la mâncare nu se îndemnau prea mult. Dar la sfârşit se arătară cu multă recunoştinţă faţă de vraci, pentru că se vindecaseră aproape complet.

De atunci, ele au fost mai atente cu respectarea regulilor mamei, iar bolile lor au rămas un secret pentru sat..., căci de atunci nimeni nu s-a mai îmbolnăvit niciodată de ele!

 

- Gata, asta a fost povestea, fiule, aşa că ia aminte, e mai bine să previi decât să suferi pe urmă. Hai la ceai!

- Bine, mami, dar sper că nu o să faci un obicei din asta..., nu doresc zilnic ceai...

- Ei, mai vedem noi, să treacă perioada asta de primăvară nestatornică... Până una-alta, poftim la salată de fructe!

 


Spre povești originale (creație Mirela Șova), dați click aici.
Spre povești clasice repovestite, dați
click aici.


 

  Autor: Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article