La icoana Maicii Domnului din manastirea domneasca (Andros)

La Icoana Maicii Domnului din mănăstirea Domnească (Andros)

Aflată prin minune, la peştera de taină,

Icoana-i semn, acolo, pentru un sfânt lăcaş;

Nevoitori, găsind-o, o iau plini de curaj,

Dar ea s-a-ntors la locul acela, fără faimă.

Generalul Nikifor se-abate şi se-nchină,

Primind al biruinţei semn mare, la război,

Promite să ca să treacă, pe insulă, -napoi,

Cu daruri preabogate, să mulţumească-n tihnă.

Şi-aşa se ridicase lăcaş mândru, domnesc,

În curând, generalul împărat ajunsese,

Cu gândul la icoana ce lupta-i condusese,

Şi-acum veghează calea din locul îngeresc...

Şi vin, vin pelerinii, minuni mărturisind,

Timpul toate le-nghite, dureri şi suferinţe,

Creştinii se veghează, neslăbind în credinţă,

Iar Maica îi priveşte, din ferecări de-argint...

Pe Muntele „Refugiul" icoana-n mânăstire

E martoră în lume, privind strălucitor,

Cum gându-n rugăciune e cel biruitor,

Şi-ajută, şi îndeamnă: lucraţi spre mântuire!


La icoana Maicii Domnului din mânăstirea domnească (Andros) - Grecia.

 

Autor: Prof. Religie Mirela Șova