NOI VESTIM PE PRUNCUL SFÂNT
|
Piesă de teatru religios pentru serbarea preșcolarilor și școlarilor mici -
Dorina Păduraru
|
Rolurile se împart copiilor, mai multe strofe pentru fiecare, la rând. După partea introductivă urmează colinda
propriu-zisă ("Hai, vestiți!") și apoi legenda lui Moș Crăciun.
La şcoală şi grădiniţă
Norii astăzi ţin şedinţă.
Supăraţi şi cenuşii,
Au chemat pe toţi părinţii
Pentru-a iernii ghiduşii..
Soarele e zgribulit,
Îmbrăcat în haine groase,
Ia pastile că-i răcit,
Stă în pat şi plăpumi coase.
Pisicuţa mea Gheruţa
Toarce sub calorifer,
Să colinde-ar vrea, drăguţa,
Şi tot miaună de zor.
Martinel şi Urşiţica
Stau cuminţi într-un bârlog.
Le-a făcut cojoc mămica,
Ursuleasa Martinica.
Moşului au scris scrisoare
Să le-aducă jucării,
Patinuţe pentru gheaţă,
Şi din zmeură dulceaţă,
Prăjituri şi bombonele,
Şi un fagure de miere.
Vrăbiuţe ciripind
Caută pe la fereasră,
Să vadă iubirea noastră.
Vin mereu, şi azi şi mâine
Ciugulesc un bob de grâu
Sau un firicel de pâine.
Stele-n şir se văd pe stradă,
În vitrine jucării,
Fac păpuşile paradă
Şi îi cheamă pe copii.
Şi, deodată...
Roi de fluturi, albi, zglobii,
Fulgi de gheaţă, zboară-obraznici, argintii!
Şi tot zburdă jucăuşi,
Să aşeze pe la uşi
Covoraş moale de pluş.
Le miroase-a cozonac,
A sarmale şi cârnaţi,
Îşi pun pofta-n cui şi tac!...
Până-or fi şi ei ...mâncaţi!
Unul este mai uituc,
Singurel s-a rătăcit,
Repede s-a şi topit
Chiar la mine pe năsuc.
Alţii adunaţi grămadă
S-au oprit pe la fereşti,
Vor să vadă, eşti cuminte,
Jucării ca să primeşti?
Sus pe deal e derdeluş
Şi o gloată de pitici.
Arşi obrajii de voinici,
Se avântă pe gheţuş.
Căciuliţele sar, zboară,
Se învârt cu voioşie
Se înşiră ca o sfoară
Săniuţele fâşie.
În grădina de la bloc,
Altă ceată cu noroc!
Prin zăpadă tăvăleşte,
Bolovanul tot măreşte!
Repede a mai crescut,
Un om mare, de temut,
Ţine-n mână-un măturoi
Că e gospodar de soi.
Fulgi zoriţi, cu mare grabă,
Se aşează pe taxi,
Au atât de multă treabă...
E serbare, şi-i târziu!
Sus în cer pentru plecare,
Pregătiţi stau îngeraşii
Au zburat către serbare,
Să privească copilaşii.
La fereastră stau cuminţi,
Ne filmează şi ne-ascultă,
Merg apoi iar printre sfinţi
Ducând bucurie multă.
Povestesc în ceruri sus,
Cum de noi a fost vestită,
Naşterea cea preamărită
Din Fecioară-a Lui Iisus.
Hai, vestiţi! (Colindă)
Dumnezeu a făcut cerul,
Îngeri, soare, stele, luna
Apoi pe Adam şi Eva
Să trăiască-ntotdeauna.
Şi le-a dat o-mpărăţie
Frumoasă, de necrezut,
Să o aibă pe vecie,
Raiul ei l-au cunoscut.
Domnul Tată-a dat poruncă
Să Îi fie-ascultători,
Dintr-un măr să nu mănânce,
Să n-ajungă muritori.
Dar ei nu au ascultat
Şi din rai i-a alungat.
Trimisu-i-a pe pământ
Ca să moară în curând.
Întristaţi de a lor soartă,
Au rămas plângând la poartă.
Tatăl Sfânt s-a-nduioşat,
De-al lor plâns s-a îmbunat.
Le-a promis că pe-al Său Fiu
Va trimite-n lume viu,
Să Se nască din Fecioară
În rai să îi ducă iară.
Şi găsind Fecioară Sfântă
Dumnezeu S-a îndurat
Pe pământ ca să trimită
Pe Mesia minunat.
Chiar Arhanghelul Gavril
E trimis să ducă veste:
Se va naşte Prunc Divin
La Betleem, într-o iesle.
În casa lui Iosif sta
Maria şi se uimea
Când Gavril cu crinu-n mână
Şi cu aripi de lumină,
Plecăciune îi închină:
- Bucură-te, Marie,
Ţi-aduc bucurie
De la Domnu-n dar,
Tu eşti cea plină de har.
Mila Lui o vei cunoaşte,
Duhul Sfânt te va umbri,
Pe Mesia Îl vei naşte
Şi Iisus Se va numi.
- Iată roaba ta,
Fie voia Sa -
A răspuns Maria,
Primind bucuria.
La Betleem să se-nscrie
Merge Iosif cu Maria.
Să-mplinească proorocia.
Obosiţi de drum sosiră
La casa lui Moş Crăciun;
Un om rău cu barba rară,
Ziua s-a sfârşit, e seară
Nu găsesc un loc mai bun..
Însă ieslea oilor
Ştie-a serii taină mare
Şi aşteaptă cu fior
Steaua când pe cer răsare.
O lumină minunată
A cuprins deodată lumea....
Cerul e scăldat de raze,
Şi s-a luminat pădurea!
Un păstor ce sta de pază,
Lângă foc a aţipit.
Oo, ce minunat visează
Şi îşi zice că-i vrăjit.
Palmele pe ochi îşi pune
Şi îi freacă cu temei...
- Dar, sunt treaz! Nu dorm, îşi spune:
E aievea? Doamne! Ce-i?
Ce minuni s-au întâmplat?
Se întreabă într-o doară...
- Cerul tot s-a luminat
Şi în vale se coboară!
- Slavă întru cei de sus,
Cântă îngerii oştire,
Pe pământ să fie pace,
Şi pe veci bunăvoire!
Oo, ce înger minunat!
Se coboară... Şi-i vorbeşte!
- Astăzi Pruncul Împărat
Mântuirea vă vesteşte!
Ia pe fraţii tăi păstori,
Calea, steaua vă arată,
Prunc în ieslea oilor,
Veţi găsi acum îndată.
Lui cu cinste vă-nchinaţi,
Pe-a Sa Maică mângâiaţi!
Şi să spuneţi tuturor
S-a născut lumii Păstor!
Mesia cel aşteptat
Peste veacuri Împărat.
Păstorii s-au bucurat
După rază au plecat,
C-un mieluţ şi tot cântând,
Floricele culegând.
Şi-au aflat Pruncu-nfăşat
De-a Lui Maică legănat..
Cu mult drag se închinară
Şi iarăşi cântând plecară
Să vestească tuturor
Pe Pruncul Mântuitor.
Legenda lui Moș Crăciun
Moaşa Crăciuneasă
La suflet aleasă
Se umple de milă
De Maica copilă
Cu Pruncul plăpând
La sân legănând.
Pânză albă de in
Mirosind a crin
Albă şi curată
I-a adus de-ndată
Pruncul a-nfăşat
Maica a culcat.
Crăciun, mânios,
Om răutăcios
Pe-a lui Crăciuneasă
La suflet aleasă,
O ia la bătaie
Mâinile îi taie.
Dar, vaai, ce minune!
Căci la loc îi pune
Mâinile îndată
Maica Preacurată.
Crăciun de-a văzut,
Îndată-a căzut,
Cerându-şi iertare
Cu lacrimi amare.
Zice Maica Sfântă,
Către el cuvântă:
- De vrei îndurare,
De la Prunc, iertare,
Daruri la copii,
Multe bucurii,
Să le dai mereu
Pentru Dumnezeu.
De cântări răsună valea
Merg păstorii şi colindă
Moş Crăciun îşi află calea,
Pe la case intră-n tindă.
Sacu-i plin, abia îl duce,
Barba îi atârnă jos,
Nuci, covrigi şi turtă dulce,
La copii le dă voios.
..........................
De departe veniţi,
Chiar acum sosiţi,
Trei crai măriţi
Cititori în stele
Cu multe inele.
Singuri au aflat
Steaua de-mpărat,
De prooroci vestit
Mesia numit.
Daruri au adus
Pruncului Iisus,
Tămâie, aur şi smirnă
În genunchi se-nchină.
Veacuri au trecut,
De atunci de mult.
An de an sosesc,
Lumii vestesc
Pruncul ceresc.
Şi la noi Moşul soseşte
Numai dacă-am fost cuminţi,
Doamna îi tot povesteşte...
Să-i întrebe pe părinţi?
Cor: Nuuu!
Nu cumva o fi aflat
De copii cei loviţi,
De păpuşi cu braţe rupte,
Jucării ce am stricat,
Şi năzbâtiile multe?
Sau că nu am ascultat
De bunica, de bunicu,
De mămica şi tăticu,
Rugăciunea am uitat,
Şi pe mine-i supărat?
- Haide Moşule, fii bun,
Pe copii să-i ierţi acum!
Că se fac cuminţi, să ştii,
Şi la anul iar să vii
Cu un sac de jucării!
Autor: Dorina Păduraru
Pentru pagina de linkuri spre piese de teatru, dați click aici.
Publicată de: Prof. Religie Mirela
Șova