Ganduri de fericire

Gânduri de fericire

Este şi un plâns umil de fericire,

Un plâns cu lacrimi luminoase de suflet.

Este şi o rugăciune nenumită, personală, unică,

Rugăciunea fiecăruia,

O ţâşnire de mulţumire a voinţei, gândului şi inimii.

Tu mi le dai pe toate, Doamne,

Lasă-mă să nu înnebunesc de dor şi nerăbdare.

Să nu fac greşeli necugetate,

Care m-ar despărţi de această imensă fericire

De a fi cu Tine,

De a fi robul Tău,

De a Te privi cu ochii blânzi şi uimiţi,

Uimiţi că mă iubeşti atât de mult,

Că pe toţi ne iubeşti atât de mult...

La Ierusalim, de Înviere, stropii de lumină care aleargă,

Căutând lumânări de credincioşi,

Sunt stropi de dragoste arătată.

De aceia oamenii, atunci, sunt euforici.

Simt şi mai aproape iubirea Ta puternică şi bună.

 


Autor: Prof. Religie Mirela Șova