căutări, întâmpinări, întâlniri la răscrucea cuvintelor
de Mirela Șova
De ce ne zâmbesc păsările?
- Să le dăm firimituri
- De mirare că le luăm penele pentru perne și tot mai îndrăznim să visăm urât
- Că muzica noastră e mai frumoasă decât a lor, chiar dacă e în gând, în inimă
- Ne cred, uneori, cloștile lor și încă nu sunt speriate de ce ne poate pielea
- Nu știu că există în meniul nostru ostropelul de pasăre
- Sunt naive, bre, tare naive păsările astea, cel puțin până zboară...
- Ho, nu ne zâmbesc ele, ci noi le percepem frumusețea ca zâmbet
- De chichi și 3 lei ridichi, evident.
De ce mă iubești, iubire?
- Că ți-am atins inima cu ceva
- Că te-ai obișnuit să mă iubești
- Uneori poți vedea dincolo, în miezul de suflet
- Am răspuns la iubirea ta
- Pentru că nu poți trăi fără a simți ritmul iubirii
- Evident, de chichi și 3 lei ridichi.
Când poezia e rugăciune?
- Când scormonește prin cuvinte după adevăr
- Când efectiv nu mai pot fi ținute păsările în suflet
- Când Tu ești la capăt de vers
- Când șoaptele Tale se transformă în versuri albe, colorate...
- Când Te bat pe umăr cu un cuvânt și Tu Te emoționezi
- Când cumpăr chichi și de 3 lei ridichi din piața mea imaginară.