Rasplata binelui si pedeapsa raului - cu parintele Arsenie Boca

Rasplata binelui si pedeapsa raului – cu Parintele Arsenie Boca

Dumnezeu nu pedepsește toată răutatea tuturor, aici și numaidecât; precum nici nu slăvește bunătatea tuturor, aici și numaidecât. Chiar dacă ar face așa, atunci și oamenii ar face binele de frică; mântuirea ar fi de silă, iar nu o faptă a libertății și a dragostei.

Apoi, dacă repede ar pedepsi tot răul, Dumnezeu ar fi un fricos, un neputincios, micit la o măsură omenească sau cel mult îngerească, și ne-ar da să înțelegem că se teme de rău și-și apără stăpânirea, cum fac oamenii.

Ci tocmai prin faptul că îngăduie răilor să-și facă de cap și îi lasă pe oameni neînfricați de pedeapsa năprasnică, ne dovedește atotputernicia Sa, veșnic liniștită asupra răului, atotputernicie asupra căreia, prin virtutea credinței, stăm liniștiți și noi, primind palmele și scuipările răului ca pe niște mărturii ale neputinței aceluia, în fața atotputerniciei lui Dumnezeu, care ne întărește cu liniștea Sa.

Prin faptul că nu pedepsește răutatea numaidecât, îi întinde ispită puternică, ca să se desăvârșească și ea, spre pedeapsă sigură în ziua judecății.

Iar dacă totuși uneori pedepsește năprasnic vreo fărădelege, o face ca să mai pună frâu răutății între oameni, și mai ales să nu scadă în credință începătorii și să nu se piardă între oameni cunoștința răsplătirii după fapte.

Deci, ori că răsplătește, ori că nu răsplătește, fie binele, fie răul, un lucru e sigur: că vine o răsplată sigură și veșnică și că biruiește binele asupra răutății.

(Din Invataturi ale parintelui Arsenie Boca, Deva, 2013)