Indemn intre scolari

Îndemn între școlari

    
„Mai puternic este un înţelept decât un voinic şi cel priceput decât unul plin de putere." (Pilde 24, 5)
     Sonerie de pauză. Rumoare plăcută, de copii care ar avea nevoie de o pajişte pentru zburdat, în incinta şcolii. Totul se arată atât de nevinovat, de fermecător... Uneori elevii mai mici se joacă pe culoarul şcolii, alteori mănâncă sau, pur şi simplu, glumesc şi stau de vorbă, pe grupuleţe.
    - Se vede că tu te uiţi numai pe Minimax, la desene din alea cu gâze, eşti prea liniştit, discută grupul de băieţi, provocându-l pe cel care nu se avântă să alerge, să pună piedică, să îmbrâncească, cum făceau ei zilnic. Nu ştii să alegi desenele tari, cu bătaie.
    - Nici nu mă gândesc, ripostează acesta. Dacă aşa mi-a spus mami, aşa fac. Este bine să îţi asculţi părinţii.
     - Ha, ha, ha! Cine mai ascultă de ... mami? Poţi să te uiţi în secret. Îţi spunem noi la ce oră sunt. Pândeşti când nu te vede. Dacă te întreabă la ce te-ai uitat, spui de altceva. Şi gata! Noi cum crezi că facem? Doar nici pe noi nu ne lasă...
     - Nu-mi place aşa. Eu nu pot să mint, şi mai ales pe mama. Am văzut nişte secvenţe de la desenele de care spuneţi voi şi mi s-au părut violente. Pe voi cum de vă atrag?
     - Păi, noi suntem băieţi, suntem puternici! Aşa că asta e pasiunea noastră! Tu de ce nu vrei să te baţi cu noi, ca la desenele animate? Toată ziua eşti cuminte, nu te plictiseşti?
     Băiatul nu le mai spuse nimic, iar în pauza următoare îi convinse cât de atractiv e să colorezi pe revista lui de colecţie, pe care o avea în rucsac..., pusă de mama. Acum grupul de copii stătea ciorchine în jurul băiatului, fiecare colorând un fragment de pagină din revistă, din unghiuri diferite. Acasă, băiatul povesti mamei lui ce s-a întâmplat la şcoală, asigurând-o că nu are de gând să o mintă.
     - Dar tu ţi-ai dori cumva să fii ca ei? Faci un efort să nu te uiţi la desenele alea preferate de ei? se îngrijoră pe moment mama.
     - Nu, mami, pur şi simplu nu îmi plac şi, apoi, am încredere în sfatul tău. Nu mi-ai spus tu că lui Dumnezeu îi plac copiii ascultători?
     Mama băiatului se rugă, după cum făcea în fiecare seară, împreună cu fiul ei, ca să-i ferească Dumnezeu de căderea în păcate, chiar şi de cele ce par mici la început, dar care, mai apoi ... te acaparează. De asemenea, se rugară şi pentru colegii de clasă ai băiatului, pentru a fi şi ei conduşi prin harul lui Dumnezeu spre cele bune.
     „Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune, şi inima mea se va bucura. Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept. Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul, căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde." (Pildele lui Solomon 23, 15-18)

  

Autor: Prof. Religie Mirela Șova