Propunere: Nou Acatist la Icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Nicula (15 august si 8 septembrie)

ACATISTUL MAICII DOMNULUI

LA ICOANA DE LA MĂNĂSTIREA NICULA

(15 august şi 8 septembrie)

CONDACUL 1

Veniţi toţi credincioşii să alcătuim buchet de laude Maicii Cuvântului, din gânduri luminate dăruite de fiecare credincios, care cu evlavie poartă în suflet amintirea minunilor Ei şi aduce Stăpânului cu mulţumire cântarea de: Aliluia!

ICOSUL 1

Ca o lună preafrumoasă străluceşti în pământul românesc, veghindu-ne neîncetat în noaptea acestui veac plin de încercări, acoperind cu rugăciunile Tale mulţimea păcatelor noastre şi strălucind cu razele darurilor tale gândurile credincioşilor, spre a-Ţi aduce cântări de laude ca acestea :

Bucură-te, cununa darurilor Soarelui dreptăţii;

Bucură-te, oglindă a frumuseţii Treimii;

Bucură-te, scară nesfârşită a înţelepciunii îngereşti;

Bucură-te, că păzeşti cu rugăciunea Ta pământul românesc;

Bucură-te, că asculţi cu blândeţe glasurile inimilor smerite;

Bucură-te, râu al binecuvântărilor dumnezeieşti;

Bucură-te, că nu-Ţi întorci faţa dinspre rănile sufletelor noastre;

Bucură-te, că te-am câştigat călăuzitoare pe calea Adevărului;

Bucură-te, icoană a Treimii neînchipuită de gând omenesc;

Bucură-te, că străluceşti cu curăţia mai presus decât îngerii;

Bucură-te, că alungi viforul întristării din sufletele încercate;

Bucură-te, că te-am dobândit ca mare dar întru apărarea ţării noastre;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 2

Ca un alt apostol Luca, zugravul cel iscusit cu evlavie Te-a închipuit împreună cu Pruncul Cel dumnezeiesc în icoana, pe care împodobindu-o cu florile gândurilor sale smerite a binecuvântat-o spre a fi nouă liman de scăpare, iar îngerilor comoară a Luminii pe care aceştia o înconjoară neîncetat cu cântări de: Aliluia!

ICOSUL 2

În castelul guvernatorului Transilvaniei ai poposit, dar dragostea Ta cea nemărginită de maică nu a suferit să fie departe de fii cei rătăciţi, dar din toate colţurile lumii înălţau către Tine cântări de laudă, cerând sprijinire în necazuri:

Bucură-te, scară de aur ce uneşti cerul cu pământul;

Bucură-te, că numai Tu Te-ai făcut tron Înţelepciunii;

Bucură-te, că rudenia pământească nu o ai uitat;

Bucură-te, carte în care s-au scris tainele Împărăţiei;

Bucură-te, izvor de rugăciune adăpând pământul însetat;

Bucură-te, că nu Te întorci dinspre rugăciunile noastre;

Bucură-te, cămară slujitoare tainei mai presus de minte;

Bucură-te, că întunericul castelului nu te-a oprit a veghea lumea;

Bucură-te, pământ întru care s-au ascuns comorile Cuvântului;

Bucură-te, glasul cel de bucurie al celor miluiţi prin Tine;

Bucură-te, că îndulceşti amărăciunea necazurilor noastre;

Bucură-te, că prefaci în bucurie întristarea noastră;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios !

CONDACUL 3

Nobilul Ioan dăruit-a icoana Ta, Preacurată, mănăstirii Nicula, pe care ai binecuvântat-o ca izvor de rugăciune ce se revarsă neîncetat, străbătând veacurile; acesta udă acum şi pajiştea sufletelor noastre ce însetează a răsări sub lumina purtării de grijă a Ziditorului florile cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 3

Vremurile de grea încercare s-au abătut şi asupra pământului românesc, însă Tu, Maică Preacurată, ai rămas neclintită întru rugăciune, mângâind sufletele cele ce se primejduiau de mânia valurilor ispitelor; şi acum, în ceasul grelelor frământări aprinde candela inimii noastre cu focul rugăciunii Tale, ca întru lumina înţelepciunii să-Ţi împletim cununi de laude ca acestea :

Bucură-te, stâlp de foc al rugăciunii în pustiul lumii;

Bucură-te, munte ce ne suie la înălţimi duhovniceşti;

Bucură-te, uşă a pocăinţei deschisă cu cheia rugăciunii;

Bucură-te, templu luminat de Soarele Cel veşnic;

Bucură-te, bucuria celor depărtaţi de valurile grijilor lumeşti;

Bucură-te, mângâierea sufletelor rănite de păcat;

Bucură-te, scară a înţelepciunii celor încercaţi;

Bucură-te, că umpli pajiştea sufletului de trilurile rugăciunii;

Bucură-te, focul ce aprinde rugul inimii;

Bucură-te, carte preasfinţită a Cuvântului;

Bucură-te, nor luminos ce înfrumuseţează cerul inimii;

Bucură-te, trâmbiţa ce ne trezeşte din somnul păcatului;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 4

Deşi ai fost luată din mănăstirea pe care o păzeai, razele ocrotirii Tale nu au încetat să răsară asupra ei, chemând pe toţi cei ce se nevoiau pe calea mântuirii către Răsăritul Cel de sus în cântări de: Aliluia!

ICOSUL 4

Caută cu milă Stăpână, spre inimile celor ce Te cinstesc cu dragoste, şi purtându-ne întru puternicele Tale rugăciuni, înfăţişează-ne înaintea scaunului lui Hristos vrednici de milostivirea Sa, ca să-I aducem slavă şi mulţumire, iar pe Tine să Te cinstim cu cântări de laude ca acestea:

Bucură-te, izvor de milă nemăsurată;

Bucură-te, odihna inimilor de patimi chinuite;

Bucură-te, soare al rugăciunii luminând sufletele;

Bucură-te, acoperământ minunat al iubirii cereşti;

Bucură-te, icoana laudelor îngereşti;

Bucură-te, cartea nescrisă a Înţelepciunii;

Bucură-te, râul cel dulce curgător al minunilor;

Bucură-te, cărare sfinţită de gânduri smerite;

Bucură-te, podoabă a neamului românesc;

Bucură-te, că ne slobozeşti din legăturile patimilor;

Bucură-te, adiere a miresmei darurilor duhovniceşti;

Bucură-te, vas de aur al nectarului iubirii;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 5

Soarele s-a îmbrăcat în veşmânt negru la moartea Cuvântului pe cruce, iar Tu, Curată, nu ai suferit să vezi sufletele noastre acoperite cu vălul întristării, ci în mănăstirea Ta Te-ai întors, fiind întâmpinată de toată suflarea îngerească şi omenească cu cântări de: Aliluia!

ICOSUL 5

La cine cădem întru rugăciune când povara necazurilor cumplit ne apasă, către cine cu sfială înălţăm gândurile noastre smerite, cine poate pricepe fără de cuvinte durerea sufletelor noastre, fără numai Tu, Maică a Domnului şi Maica noastră duhovnicească? Nepricepându-ne a pune în cuvinte dorirea noastră de izbăvire în necazuri, numai Te încununăm cu smerite laude ca acestea:

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în suferinţă;

Bucură-te, acoperământ nebiruit al celor prigoniţi;

Bucură-te, surparea grabnică a vrăjmaşilor noştri nevăzuţi;

Bucură-te, înălţarea celor cu inimă smerită;

Bucură-te, binecuvântarea nevoitorilor pe calea rugăciunii;

Bucură-te, risipirea necazurilor noastre;

Bucură-te, bucuria moştenitorilor Împărăţiei;

Bucură-te, oglinda îngerească a virtuţilor;

Bucură-te, că întristarea Evei ai dezlegat prin naşterea Ta;

Bucură-te, că strici legăturile patimilor noastre;

Bucură-te, înfrumuseţarea cu virtuţi a sufletelor smerite;

Bucură-te, că ne porţi deasupra valurilor păcatelor;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 6

Pe Taborul inimii Tu ne-ai întins mână de ajutor, descoperindu-ne chemarea noastră la desăvârşire, iar noi cu nădejde în puterea rugăciunii Tale Te urmăm pe calea cea anevoioasă a despătimirii noastre, strigând Domnului cu credinţă şi dragoste: Aliluia!

ICOSUL 6

Spre Tine ridic ochii inimii mele, Fecioară, nu mă trece cu vederea pe mine, cel cumplit chinuit de povara neputinţelor mele, ci ca o Bună, dezleagă legăturile patimilor mele, ca să salt cu duhul, aducându-Ţi cu îngerii podoabe strălucite de cuvinte ca acestea:

Bucură-te, blândeţe ce încălzeşte sufletele noastre;

Bucură-te, veselia ce îndulceşte masa îngerească;

Bucură-te, pacea ce luminează cetatea sufletelor;

Bucură-te, făclie a rugăciunii nestinsă de viforul păcatelor noastre;

Bucură-te, comoară de daruri agonisită de cei săraci cu duhul;

Bucură-te, risipirea lacrimilor celor întristaţi;

Bucură-te, izvorul milei neîmpuţinate a celor milostivi;

Bucură-te, raza mângâierii celor blânzi;

Bucură-te, hrană îndestulată celor flămânzi;

Bucură-te, apa rugăciunii celor însetaţi de Cuvânt;

Bucură-te, icoană zugrăvită în inimile smerite;

Bucură-te, cămară de scăpare a celor prigoniţi;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

 CONDACUL 7

În braţele Tale S-a odihnit Cel acoperit de aripile heruvimilor pe Care Tu neîncetat L-ai purtat în gândul Tău, zburând la înălţimile serafimilor spre a Te îndulci de cântările neîncetate de: Aliluia!

ICOSUL 7

Cununa tuturor darurilor porţi ca Una Singură Care Te-ai învrednicit a odihni în cămara trupului Tău pe Cel Neîncăput în ceruri; pe Acesta roagă-L Fericită, să ne arate şi pe noi cei întinaţi de păcate multe temple luminate ale Duhului strălucite de raza iubitoare a Treimii, Care binevoieşte a primi Tu din gurile noastre laude ca acestea:

Bucură-te, izvor de daruri sădit de mâna dumnezeiască;

Bucură-te, pământ din care a răsărit Spicul mântuirii;

Bucură-te, mângâierea neamului omenesc;

Bucură-te, cămară preasfinţită a Împăratului păcii;

Bucură-te, acoperământ al Luminii la care scăpăm;

Bucură-te, pod al întâlnirilor dumnezeieşti;

Bucură-te, pecetea nestricată a iubirii rugătoare;

Bucură-te, cer întru care stăpâneşte Soarele dreptăţii;

Bucură-te, altar plin de tămâia rugăciunii;

Bucură-te, flacără nestinsă a dorului dumnezeiesc;

Bucură-te, sămânţă a rugăciunii încolţind în inimile curate;

Bucură-te, altar plin de tămâia rugăciunii;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 8

Nu se pricepe mintea noastră neputincioasă a-Ţi ţese laude din gândurile noastre sărace, dar Tu, ştiind neputinţa noastră, Preacurată, învaţă-ne a aduce Ziditorului cu îngerii cântarea de: Aliluia!

ICOSUL 8

Lacrimile Tale din rugăciune ni le-ai dat ca pe un dar nepreţuit al dragostei Tale pentru neamul nostru; noi, nevrednicii, fiind lipsiţi şi de lacrimile cele de pocăinţă pentru păcatele noastre, cădem înaintea Ta cu umilinţă: nu ne lăsa pe noi să pierim, ci mijloceşte-ne iertare, primind nevrednicele noastre stâlpări de cinstire:

Bucură-te, ploaie a rugăciunii ce speli păcatele noastre;

Bucură-te, că abaţi de la noi dreapta mânie dumnezeiască;

Bucură-te, căci depărtezi de la noi cursele ispitelor;

Bucură-te, că înmoi pământul sterp al inimilor noastre;

Bucură-te, poarta mântuirii credincioşilor;

Bucură-te, trăsnet al rugăciunii nimicind pe vrăjmaşii nevăzuţi;

Bucură-te, cununa rugăciunilor credincioşilor;

Bucură-te, calea sfinţită a iubitorilor de înţelepciune;

Bucură-te, scară prin care ajungem la înălţimi duhovniceşti;

Bucură-te, văl al tăcerii acoperind mintea noastră;

Bucură-te, carte a rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, chemarea tuturor la limanul pocăinţei;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 9

Pom înţelegător al Raiului fiind, cu roadele rugăciunii Tale hrăneşti pe cei flămânzi de mântuire, alungând blestemul Evei, care gustând din rodul neascultării, amărăciunea morţii în lume a sădit; iar noi, Îţi culegem din pământul sufletului roadele cântărilor de: Aliluia!

ICOSUL 9

Ca un rai înţelegător Te înfăţişezi înaintea privirii sufletului Sfinţilor celor luminaţi de raza Duhului; iar noi, cei orbiţi duhovniceşte de mulţimea păcatelor noastre, deşi nu Te vedem, cu evlavie Îţi aducem cântări de laudă ca acestea:

Bucură-te, rai oglindit în inimile credincioşilor;

Bucură-te, frumuseţe ce umbreşte orice cuvânt;

Bucură-te, cer tainic luminat de stelele virtuţilor;

Bucură-te, scară a împăcării cu Dumnezeu;

Bucură-te, pacea nestricată a sufletelor credincioase;

Bucură-te, mireasma rugăciunii smerite;

Bucură-te, trandafir ce împodobeşte grădina inimilor noastre;

Bucură-te, crin ce umple mintea de mireasma smeritei cugetări;

Bucură-te, ocean nesecat de milostivire;

Bucură-te, cămara de scăpare a celor osteniţi de păcat;

Bucură-te, icoană împodobită de gânduri luminate;

Bucură-te, pământ adăpat cu ploaia iubirii cereşti;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 10

De frumuseţea darurilor Tale mirându-se Sfântul Arhanghel Gavriil, Te-a împodobit cu dumnezeiescul cuvânt al tainei celei din veac ascunse, pe care primindu-l în inima Ta ai cântat Înţelepciunii negrăite: Aliluia!

ICOSUL 10

Pe serafimi îi întreci întru frumuseţea cea prealuminată şi înţelepciunea heruvimilor o covârşeşti, arătându-Te rază preasfinţită a Treimii Care aduci pentru noi jertfa rugăciunii, ascultând smeritele noastre laude : 

Bucură-te, icoana privirilor îngereşti;

Bucură-te, oglindă a fecioriei;

Bucură-te, cămară sfinţită de lumina rugăciunii;

Bucură-te, zidul cel nesurpat al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, templu zidit din pietrele virtuţilor;

Bucură-te, binecuvântarea celor cu inimă smerită;

Bucură-te, Evanghelie nescrisă a tainelor Cuvântului;

Bucură-te, soare preastrălucit al darurilor Duhului;

Bucură-te, povăţuitoarea tuturor pe calea desăvârşirii;

Bucură-te, legătura văzută a iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, pom duhovnicesc plin de roadele Duhului;

Bucură-te, cântec ce îndulceşte inimile curate;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 11

Cu lumina rugăciunii Tale acoperă-ne pe noi, cei ce suntem chinuiţi de întunericul păcatelor noastre şi pe calea poruncilor dumnezeieşti povăţuieşte pe cei ce cântă Domnului: Aliluia!

ICOSUL 11

Văzând răstignit gol pe Cruce pe Cel Ce trup a luat din Tine, Te-ai îmbrăcat cu vălul întristării şi cu suspinurile Tale ca şi cu nişte sărutări dăruite celor morţi L-ai acoperit; primind acum suspinurile celor ce cad înaintea icoanei Tale cu sufletul gol de orice virtute, nu-Ţi întoarce privirea dinspre laudele noastre:

Bucură-te, că moartea Fiului Tău viaţă ne-a izvorât;

Bucură-te, mirul mângâierii sufletelor întristate;

Bucură-te, răbdarea noastră întru ispite;

Bucură-te, învierea sufletelor omorâte de păcat;

Bucură-te, că ne ajuţi să ne răstignim patimile;

Bucură-te, poartă sfinţită a Adevărului;

Bucură-te, luna cea preafrumoasă veghind neîncetat pământul;

Bucură-te, cărarea cea sfinţită a rugăciunii;

Bucură-te, cămară a tainelor mai presus de minte;

Bucură-te, cununa îngerească a slavei veşnice;

Bucură-te, izvor nesecat al rugăciunii curate;

Bucură-te, poartă nedeschisă nici de mâini îngereşti;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 12

Cetele îngereşti înconjoară icoana Ta cu evlavie şi dragoste şi cu făcliile laudelor aprinse, iar noi, credincioşii, pământ fiind şi lesne supuşi păcatului, cădem cu credinţă înaintea Ta cerând să ne mijloceşti iertare şi mântuire, iar lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!

ICOSUL 12

Deschide-ne nouă uşa pocăinţei, Preafericită, Ceea Ce Te-ai făcut Uşă Cuvântului prin Care ni s-au deschis nouă iarăşi uşile Raiului; deschide şi uşa sufletului meu, cea încuiată prin păcat spre primirea gândurilor luminoase, care mă îndeamnă a-Ţi cânta Ţie:

Bucură-te, podoaba lumii îngereşti;

Bucură-te, comoară ascunsă în pământul românesc;

Bucură-te, mulţumirea neîncetată a glasurilor credincioşilor;

Bucură-te, oglinda frumuseţii mai presus de privirea gândului;

Bucură-te, cărarea sfinţeniei alese;

Bucură-te, lauda cea nerăpită a fecioarelor înţelepte;

Bucură-te, scară prin care ne suim la înălţimea pocăinţei;

Bucură-te, icoană gânditoare a Înţelepciunii;

Bucură-te, trandafir al darurilor Treimii;

Bucură-te, privighetoare a rugăciunii pe ramurile gândurilor omeneşti;

Bucură-te, privelişte a Împărăţiei cereşti;

Bucură-te, casă cerească a Treimii;

Bucură-te, Maica Domnului, apărătoare nebiruită a poporului binecredincios!

CONDACUL 13

O, Împărăteasă Prealăudată şi Maica Cuvântului, Ceea Ce păzeşti neamul românesc cu zidul rugăciunii Tale neîncetate, întăreşte-ne pe noi pe piatra pocăinţei, ca primind iertarea nedreptăţilor noastre de la Fiul Tău, să ne întraripăm sufletele cu neîncetate cântări de: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 și Condacul 1.

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI

O, Preacurată, Bucuria inimilor smerite şi Binecuvântarea creştinilor, Râul cel nesecat al darurilor dumnezeieşti, adapă-ne din destul pe noi, cei ce pururea alunecăm în groapa neputinţelor noastre. Sub acoperământul rugăciunilor Tale păzeşti pe robii Tăi cei neputincioşi, care aleargă cu dragoste la limanul mijlocirii Tale. Vezi, Preacurată, mulţimea păcatelor noastre, care ca nişte fiare necruţătoare au sfâşiat sufletul nostru. Dar vezi-ne şi credinţa în puterea rugăciunilor Tale, şi nu ne lăsa pe noi să cădem în adâncul deznădăjduirii. Întinde-ne grabnică mână de ajutor, ridicând povara ispitelor noastre şi îndreptându-ne întru pace către pământul pocăinţei.

Cu adevărat ne-ai fost dăruită Apărătoare nebiruită a acestei ţări, pururea surpând uneltirile vrăjmaşilor şi primind pe cei necăjiţi în biserica Ta spre mângâiere. Şi acum Te rugăm, pe cei ce călătoresc pe marea vieţii îndreptează-i spre limanul cel bun al mântuirii, pe cei gârboviţi de boală îi îndreptează, dăruindu-le sănătate, pântecele cele neroditoare arată-le aducătoare de prunci binecuvântaţi, furtuna întristării abate de la robii Tăi, pe cei însetaţi de vieţuire curată îi întăreşte şi îi sprijineşte neîncetat, celor din nevoi fii grabnică ajutătoare şi pe noi, pe toţi, ne păzeşte netulburaţi sub aripile rugăciunii Tale neîncetate.

O, Preabinecuvântată, nu ne pricepem noi a-Ţi împleti cunună de laude vrednică de frumuseţea desăvârşirii Tale, dar ştiind neputinţa noastră nu cere de la noi cele ce covârşesc şi măsura înţelepciunii îngereşti. Dă-ne însă Tu, ca o milostivă, pace sufletelor şi sănătate trupurilor cuprinse de boli cumplite, Biserica lui Hristos o întăreşte întru păstrarea neschimbată a testamentului dreptei credinţei, ca aducându-Ţi Ţie mulţumire, să slăvim pe Dumnezeul Cel în Treime închinat, Cel pururea iubitor de oameni şi mult milostiv. Amin.

Propunere de Acatist: Mihaela Bratu