Noiembrie - de Mirela Sova

Noiembrie

de Mirela Șova

Aveam de tricotat o poezie,

Ca un șal mlădiat

Peste gânduri, subțire.

Am șezut la foc

Într-o liniște absurd de mare

și m-am jucat iar,

printre cuvinte pe care

nu reușeam să le prind clar.

N-am avut modele complicate,

Doar andrelele erau de poveste,

Peisajul - pavat cu file de carte

și ningea cu virgule

uitate, de prin teste.

Am adormit cu tricotul, zâmbind,

Până-n zori, andrelele s-au răzvrătit.

Au lăsat o singură urmă ciudată:

Un fir împletit pe o floare brumată.