La icoana Maicii Domnului Ekatondapiliani (Paros)
Se spune că Elena, Sfânta împărăteasă,
Călătorind cu dorul de Crucea lui Hristos,
A poposit în Paros, având un gând frumos,
Să-nalţe-o mânăstire, în faimă neajunsă.
S-a ridicat aceasta, Măicuţei închinată,
Și-n ea sfântă icoană, fereastră înspre rai,
Localnicii se roagă, iar unii pescari, vai!
Vorbesc urât de dânsa...; pedeapsa vine-ndată.
Cerându-şi ei iertare, mergând la mânăstire,
Primesc al pocăinţei şi-al lacrimilor har,
Măicuţa Preacurată le dă o şansă iar,
Şi bărcile stricate, întregi - reconstruire.
Şi-n depărtări de-o cheamă pe Maică-n ajutor,
Cu gândul la icoana din vechea mânăstire,
Cei ce sunt în primejdii, primesc oblăduire,
Scăpare de la moarte creştinului popor.
Pe-aceste locuri sfinte a petrecut, o vreme,
Și Sfânta Teoctista, în pustnicesc elan,
Cu anii nevăzută de vreun pământean,
Cu scutul rugăciunii, neavând a se teme.
La icoana Maicii Domnului Ekatondapiliani (Paros,
Grecia).
Autor: Prof. Religie Mirela
Șova