Postul

1 Octobre 2008, 13:00pm

Publié par Mirela

POSTUL ÎN VIAȚA NOASTRĂ

Clasa: a VI-a

Disciplina: Religie Ortodoxă

Subiectul (titlul lecţiei): Postul în viața noastră

Tipul lecţiei: transmitere / însuşire de cunoştinţe

Durata lecţiei: 50 min.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O₁: să definească postul în general;

O₂: să enumere felurile postului;

O₃: să precizeze care sunt cele patru mari posturi din an şi semnificaţia lor;

O₄: să motiveze necesitatea postului pentru mântuire.

Obiective formativ-educative:

- să conştientizeze faptul că postul nu înseamnă simpla abţinere de la anumite mâncăruri, ci e o posibilă treaptă spre mântuire.

Strategia didactică:

metodele de învăţământ folosite la lecţie: conversaţia, explicaţia, expunerea, conversaţia euristică, argumentarea, problematizarea.
formele de organizare a clasei: frontală.

Bibliografia:

„Liturgica teoretică", Pr. Ene Branişte, pentru seminariile teologice;
„Credinţa ortodoxă", Iaşi, 1996;
Sfânta Scriptură.

Desfăşurarea lecţiei:

I. Moment organizatoric

- salutul;

- rugăciunea;

- prezenţa.

II. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse

- Se notează pe tablă / pe caiete titlul lecţiei noi: „Postul în viața noastră".
- Vom discuta astăzi despre importanţa ţinerii unui post complet şi adevărat, mai ales că ne aflăm / ne apropiem de postul Crăciunului.

III. Transmiterea noilor cunoştinţe

Biserica nu are grijă numai de sufletele oamenilor, ci şi de trupurile lor. Posturile se ţin înaintea unor mari sărbători sau în zilele ce amintesc de patimile şi moartea lui Hristos.
Postul = abţinerea de la anumite mâncăruri „de dulce", pentru înfrânarea instinctelor şi poftelor rele ale trupului, pentru întărirea sufletului în lupta cu ispitele. Trupul îmbuibat ne duce la vicii.
Postul are şi valoare medicală: odihna stomacului, apărarea sănătăţii. De aceea în Sparta tinerii erau supuşi la post aspru.
Exemple de postitori: Sfântul Pavel Tebeul (a trăit până la 113 ani cu pâine şi apă); Sfântul Antonie cel Mare; Sfântul Pafnutie; Sfântul Macarie Egipteanul.
Postul - luminează şi înaripează sufletul; e un exerciţiu fără de valoare dacă nu e însoţit de rugăciune, spovedanie, împărtăşanie, milostenie şi progres în faptele bune.
Postul e şi o cinstire a lui Dumnezeu, pentru că e o renunţare de bună voie la ceva îngăduit. E o asemănare cu îngerii, care n-au nevoie de hrană, dar şi cu Dumnezeu, Căruia nu-I trebuie hrană.
Postim şi pentru că trupul hrănit cu fructul oprit ne-a făcut morţi. După Tradiţie, într-o vineri muşcase Adam din pomul cunoaşterii binelui şi răului. De aceea postim vinerea, dar şi pentru că vineri a fost Domnul răstignit.
Tot post e şi înstrăinarea de răutăţi, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună.

Feluri de post

Post total (ajunare)
Postul aspru (hrană uscată - pâine, fructe, legume)
Postul obişnuit (mâncăruri gătite de post)
Postul uşor (dezlegările la peşte, vin, untdelemn).

- după numărul postitorilor:

Post general (ţinut de toată Biserica)
Post local (ţinut într-o anumită zonă, din cauza unor nenorociri)
Post particular (ţinut de un credincios, care a făgăduit lui Dumnezeu că va ţine post pentru un anumit motiv).

- după durata lui:

1. Post de o zi:
a. miercurea - în amintirea sfatului iudeilor de a-l prinde pe Hristos; vinerea - ziua Răstignirii şi ziua când Adam a muşcat din fructul oprit. La păgâni, miercurea era închinată lui Mercur, zeul negustorilor, iar vinerea zeiţei Venus (Venera), care era sărbătorită cu petreceri scandaloase. De aceea miercurea şi vinerea nu se fac nunţi şi petreceri scandaloase.

b. Înălţarea Sfintei Cruci - 14 sept. - pentru că aminteşte de patimile Domnului.

c. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul - 29 aug. - pentru că a fost postitorul cel mai aspru, pentru că a vestit pocăinţa, pentru moartea sa martirică.

d. Ajunul Bobotezei - 5 ian. - post complet până la apusul soarelui, după care mâncare uscată. Ne aminteşte de pregătirea celor ce se botezau de Bobotează şi se împărtăşeau prima oară.

2. Posturile de mai multe zile:

- Postul Paştelui (Mare, Păresimi, Patruzecime; de la „quadragessima" = 40) - se ţine pentru că şi Hristos a ţinut post de 40 de zile înaintea activităţii misionare; pentru a ne pregăti de sărbătoarea Învierii; sunt 7 săptămâni de postire + săptămâna albă, a brânzei. În vinerea şi sâmbăta Mare se ajunează. E cel mai aspru post. Slujbele din cadrul lui ne amintesc de datoria de a ne pocăi pentru a vedea lumina Învierii.

- Postul Naşterii Domnului - 15 nov. - 24 dec. - ne aminteşte de timpul Vechiului Testament, când au postit drepţii de atunci (ex. Moise, timp de 40 de zile, înainte de primirea Legii). Slujbele din acest post cuprind multe profeţii despre venirea lui Mesia. În Ajunul Crăciunului se ajunează iar preoţii umblă pe la casele oamenilor cu icoana Naşterii.

- Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel - în amintirea postului ţinut de Apostoli înainte de anumite fapte importante (F. Ap. 13,2; 14, 23), dar şi pentru întărirea în darurile Cincizecimii, pentru că mereu cade după Rusalii.

- Postul Adormirii Maicii Domnului - 1-14 aug., în cinstea Fecioarei Maria.

- Să nu uităm faptul că ţinerea posturilor de peste an, enumerate mai sus, este o poruncă a Bisericii noastre, dată spre folosul sufletesc şi trupesc al credincioşilor ei. Cel care nu posteşte, fără motive întemeiate şi fără sfatul duhovnicului, se aşază singur în afara Bisericii, negustând bucuriile ei duhovniceşti.

Doamne, dăruieşte-ne postul cel adevărat!

IV. Fixarea noilor cunoştinţe

a. Comentaţi următorul citat:

„Postul este semnul că iubim pe Dumnezeu" („Pravila bisericească").

b. Căutaţi care sunt dezlegările la peşte din Postul Crăciunului şi notaţi-le pe caietul de Religie.

c. Lectură biblică: cum ne-a învăţat Hristos să postim - Matei VI, 16-18.

d. Lectură de la un părinte duhovnicesc actual, despre post.

V. Aprecierea, asocierea, generalizarea

- lectură biblică: cum a postit Iisus 40 de zile.

Postul lui Iisus

„Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de către diavolul. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă a flămânzit. Şi apropiindu-se, ispititorul a zis către El: De eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini. Iar El, răspunzând, a zis: Scris este: «Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu».

Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate (Ierusalim), L-a pus pe aripa templului, şi I-a zis: Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, că scris este: «Îngerilor Săi va porunci pentru Tine şi Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să izbeşti de piatră piciorul Tău». Iisus i-a răspuns: Iarăşi este scris: «Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău».

Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte înalt şi I-a arătat toate împărăţiile lumii şi slava lor. Şi I-a zis Lui: Acestea toate Ţi le voi da Ţie, dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie. Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, căci scris este: «Domnului Dumnezeului tău să te închini şi Lui singur să-I slujeşti». Atunci L-a lăsat diavolul şi iată îngerii, venind la El, Îi slujeau." (Matei IV, 1-11)

Observaţi că diavolul ispiteşte inclusiv cu texte din Sfânta Scriptură, dar folosite greşit.

Care sunt cele trei ispite cu care L-a întâmpinat diavolul pe Iisus?

Ce învăţăminte tragem din relatarea de mai sus? Este suficient postul (ca hrană) pentru a scăpa de ispite?

VI. Activitatea suplimentară