Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Proiect didactic / Clasa a patra / Sfanta Cruce

2 Septembre 2008, 15:14pm

Publié par Mirela

SFÂNTA CRUCE, SENSUL EI SPIRITUAL



Clasa: a IV-a

Disciplina: Religie Ortodoxă

Subiectul (titlul lecţiei): Sfânta Cruce, sensul ei spiritual

Tipul lecţiei: mixtă

Durata lecţiei: 45 min.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O1: să explice mai multe înţelesuri ale Sfintei Cruci (cel puţin patru);

O2: să expună mai multe obiceiuri româneşti legate de Sfânta Cruce;

O3: să motiveze cinstirea Patimilor lui Hristos, făcând legătura şi cu evenimentul Învierii Sale;

O4: să memoreze rugăciunea „Cruce-n masă".

Obiective formativ-educative:

- să înţeleagă faptul că suferinţele Mântuitorului de pe Cruce, asumate de bună voie, au fost calea cea grea către Înviere.

Strategia didactică:

-       mijloacele de învăţământ folosite la lecţie: Caietul auxiliar, icoane, cruce.

-       metodele de învăţământ folosite la lecţie: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, conversaţia euristică, problematizarea, expunerea.

-       formele de organizare a clasei: frontală, individuală.

Bibliografia:

Biblia, Liturgica teoretică, Dogmatica ortodoxă, Metodica predării Religiei (Opriş), Din datinile şi obiceiurile românilor, Caietul auxiliar de Religie.



Desfăşurarea lecţiei:


I. Moment organizatoric


- salutul, rugăciunea, prezenţa.

II. Verificarea cunoştinţelor


- se verifică tema şi lecţia despre ierarhia bisericească (treptele ierarhiei).

III. Pregătirea pentru lecţia nouă


- În ce semn binecuvintează la biserică preoţii? De ce?

IV. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse

- se menţionează titlul lecţiei noi; se va urmări discutarea a cât mai multe aspecte legate de semnificaţia Crucii, pentru a conştientiza importanţa închinării creştinilor în acest semn, dar şi a rostului Răstignirii Domnului pentru mântuirea oamenilor.

V. Comunicarea noilor cunoştinţe

 Toţi creştinii sunt soldaţi adevăraţi, în luptă pentru mântuire. Cine trândăveşte e pierdut. Împăratul nostru e Hristos, iar tabăra duşmană e diavolul. Ne trebuie şi o armă: Crucea. Vă spun un "secret": bătălia nu este egală; noi suntem mai puternici. Dar diavolul e viclean şi încearcă să ne facă să credem că el e mai puternic decât noi şi decât Biserica lui Hristos.

Să ne oprim asupra armei. Orice soldat îşi cunoaşte foarte bine arma; a făcut exerciţii cu ea, ca s-o folosească bine şi fără greşeală, a încărcat-o etc. Noi trebuie să ştim să folosim Crucea, arma creştinilor.


 Lemnul Crucii era fără valoare până la Hristos, deşi profeţii din vechime arătaseră oamenilor că semnul ei are o mare putere (Iezechiel 9, 4). Dar prin scumpul şi nepreţuitul Sânge al Domnului vărsat pe ea, Crucea s-a sfinţit, a devenit altar de jertfă, pentru că Hristos S-a jertfit pe ea, iar jertfele se aduceau numai în altar. Şi nu degeaba a ales Hristos lemnul Crucii ca armă pentru noi. Crucea are multe semnificaţii.

Semnul ei e o întretăiere dintre o linie verticală şi una orizontală. De ce? Pentru că Hristos a fost El Însuşi atât din cer (Dumnezeu), de sus, cât şi de pe pământ (Om), de jos. Prin El s-a unit cerul cu pământul: †. Apoi, prin mâinile Sale întinse şi pironite pe Cruce, El vrea să ne îmbrăţişeze pe toţi cu dragostea Sa.


 Dar pe lângă sensul de lemn sfinţit de Preacuratul Sânge al lui Hristos, Crucea mai are o semnificaţie. Şi anume, ea înseamnă suferinţele pe care fiecare dintre noi le are de răbdat în această viaţă, pentru a intra în împărăţia cerurilor.

„Oricine vrea să vină după Mine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze." (Matei 10, 38)

„Iar cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui." (Matei 10, 22)


Hristos nu ne cere şi nouă să fim răstigniţi ca El. Unii Sfinţi au fost răstigniţi pe Cruce: Sfântul Apostol Andrei, Sfântul Apostol Petru şi mulţi alţii. Pentru noi, ceilalţi, există un alt fel de răstignire (crucificare): când vine un necaz, în loc să ne supărăm şi să vorbim urât, să ne rugăm lui Dumnezeu, să ne dea răbdarea pe care a avut-o El pe Cruce. Aşa răstignim răutatea din noi. Trandafirul ne arată că tot ce e mai frumos în viaţă este însoţit de suferinţă, având, pe lângă frumusețe, spini. Şi încă: ce e mai frumos decât un copil mic, nevinovat? Dar şi el e născut şi crescut cu sacrificiu şi suferinţă. Dacă fugim de micile suferinţe din viaţa noastră şi căutăm numai plăcerile şi bucuriile, fugim de Cruce.

Fiecare are o Cruce a lui. Unul are o Cruce (o suferinţă) mai mare, altul mai mică, fiecare după puterea lui. Nu trebuie să-ţi doreşti o Cruce mai mare decât cea pe care o ai, căci atunci eşti mândru, dar nici una mai mică; să ai încredere că Dumnezeu ţi-a dat exact ce ţi se potriveşte.

Fiecare om e o minune. Fiecare om poate ajunge Sfânt. De aceea, trebuie să fie mulţumit cu ceea ce i-a dat Dumnezeu şi să nu caute cu invidie sau cu îngâmfare la altul: „dar lui de ce i-a dat mai mult?"


 Diavolii, atunci când văd o Cruce (obiect) sau când ne facem corect semnul Crucii, sau când văd pe cineva că rabdă o suferinţă fără să murmure, se sperie şi fug. Pentru că ei atunci îşi aduc aminte de Hristos pe Cruce şi ştiu că prin Cruce Mântuitorul a scos din iad pe cei ce Îl aşteptau. Căci Crucea nu ne aminteşte nici nouă, nici lor, numai de Patimile Mântuitorului, ci mai ales de Învierea Lui. Crucea s-a făcut prilej de Înviere. Prin Cruce a venit Învierea. Ea nu a rămas un simplu obiect de tortură şi nici măcar un altar de jertfă; Crucea a devenit o cale spre viaţa veşnică, o cheie spre Rai.

De aceea răbdăm şi noi necazurile și suferinţele vieţii, pentru a învia din moartea sufletească, pentru a ne apropia de Hristos.

 

Despre semnul Crucii mai ştim că Hristos a binecuvântat copiii şi pâinile în acest semn şi că, de aceea, preoţii şi episcopii ne binecuvintează astăzi în semnul Crucii; dar şi că se va arăta pe cer la sfârşitul lumii.


„Scară până la cer s-a făcut Crucea Domnului, pe toţi suindu-i de la pământ către înălţimea cerului, ca să locuiască împreună şi totdeauna cu cetele îngerilor, lăsând pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt." (din Acatistul Sfintei Cruci)

„Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?" (Romani 8, 35)


Noi, creştinii, ne lăudăm cu această armă binefăcătoare. Pentru roadele ei dătătoare de viaţă veşnică, Crucea este numită şi „pomul vieţii" (Apocalipsă   22, 14).

VI. Fixarea noilor cunoştinţe


- Întrebări şi discuţii:


      Care este arma creştinilor?

      Când s-a sfinţit lemnul Crucii?

      Ce însemna Crucea înainte de Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos? Ce a însemnat după aceea?

      De ce a ales Hristos semnul Crucii ca semn al Său, şi nu altul?

      Ce înseamnă să-ţi iei Crucea şi să-L urmezi pe Hristos?

      Cui ne asemănăm, dacă răbdăm în suferinţe şi necazuri?

      De ce se tem diavolii de Cruce?

      Ce ne-a adus Crucea?

VII. Aprecierea, asocierea, generalizarea


- Rugăciune din Vrancea:


„Cruce-n masă,

Cruce-n casă,

Cruce-n cer,

Cruce-n pământ,

Cruciuliţa unde mă culc.

Cruciuliţa mă păzeşte

De în zi până în noapte,

Până la ceasul de moarte."


Învăţaţi-o şi voi, copii, căci e foarte uşoară, frumoasă şi folositoare.


În calendarul ortodox, Ziua Crucii este pe 14 septembrie. Atunci se posteşte şi se aduc la biserică flori, cu care se împodobeşte o cruce frumoasă din lemn (metal). Dintre fructe, la ziua Crucii se aduc la sfinţit prunele. (La fiecare mare sărbătoare din vară / toamnă se aduc, pe rând, fructe la sfinţit, ca primele roade să fie închinate lui Dumnezeu şi date de pomană pentru cei morţi. Obiceiul se mai păstrează şi astăzi, mai ales la sate.)

VIII. Evaluarea


- Exerciţiu: Completaţi spaţiile libere de mai jos:

Înţelesuri ale Crucii pentru creştini:

a. __________________________________________________________

b. __________________________________________________________

c. __________________________________________________________

d. __________________________________________________________

IX. Activitatea suplimentară


- Alcătuiţi cu propriile cuvinte o rugăciune către Iisus Hristos, Cel Răstignit pe Cruce şi Înviat a treia zi din morţi. Căutați un model pentru aceasta, în Cartea de rugăciuni sau Acatistier.

X. Încheierea


- rugăciunea, salutul.


  

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article
S
<br /> Buna ziua...<br /> Imi plac mult proiectele dumneavoastra, insa as vrea sa le citesc in intregime... Cand deschid pagina cu proiectele didactitece le vad ciuntite in partea dreapata... N-ati putea pentru usurarea<br /> lecturii sa le faceti sa apara in intregime? Multumesc si iertati.<br /> <br /> <br />
Répondre
M
<br /> <br /> Doamne ajuta!<br /> <br /> <br /> Multumesc de atentionare. In urma schimbarii template-ului site-ului s-a intamplat aceasta disfunctionalitate. Acum am corectat-o, sper ca tabelele cu proiectele sa fie afisate corect si de<br /> calculatorul dvs. Astept orice alta sesizare, daca mai gasiti ceva in acest sens, si<br /> <br /> <br /> Multumesc! M. Sova<br /> <br /> <br /> <br />