cuvintele răsfrânte, licuricii din iarba sufletului meu
Ca o ramură-nflorită… Printre fulgii de zăpadă care zboară în tăcere, Cerne gândul în cristale deasă sită-n trecere Şi-mi aprinde dinlăuntru candela cu o făclie Dintr-o veche întocmire şi ascunsă bucurie. Ca o ramură-nflorită care din cuvânt provine,...
Învăţământul alternativ din România, încotro? „Creativitatea, nefinanţată”, ne anunţă EVZ de astăzi, 8 02 2010, sesizând faptul că „şefii educaţiei au omis să-i includă şi pe copiii din învăţământul alternativ în hotărârea de guvern care stabileşte cât...
Iubire – suflet de zăpadă De ce-ţi târăşti – neconsolate aripi prin troiene de gânduri? n-ai mai găsit cărări şi nici lumini spre oaze de-mplinire? Zăpezile de azi… nu mai au nimic din naşterea curată a timpului fără-nceput şi fără nume – Iubire fără...
N u t o u e i Cu timpul din conul inimii mele se-nalţă la-nceput doar un lujer subţire şi-apoi trunchiul înaltului pin cu umbra sa deasă parcă mohorâtă agăţând în acele sale până şi cerul asemenea umbrei tatălui meu. Şi-n timp ce ea tot mai mult mă cuprinde...
Te-am pierdut... - Duhului Sfânt - Te-am pierdut... cum pierde cerul, Multe stele într-o noapte, Te-am pierdut, cum pierde timpul, Clipe dulci şi minunate… Te-am pierdut... cum pierde omul, Rugăciunea, făr' să ştie... Te-am pierdut, cum pierde pomul,...
Strig azi... Doamne plămădeşte iar cuget curat. Curgerea de patimi iar m-a-nvolburat... Şi primeşte-mi suflul cel risipitor... Primeşte-mă, Tată Atotiubitor. Căci păcatu-mi jalnic îl văd pururea. Strig azi cu psalmistul: Nu mă lepăda! Autor: Oana Săn...
A ridica pe cel cazut. Atunci Te-ai pravalit sub bici, Sfârsit, cu crucea Ta, cu tot, Si n-ai putut sa Te ridici, Ca de pe cruce sa spui: "Pot!" Cadeau sudalmele suvoi, Si bicele pe carnuri goale, Dar Dumnezeul de Apoi, N-avea putere sa Se scoale - Si-ai...
...voi şti să ascult! Mai presus de cuvinte, Cuvântul, În două despică şi intră în gândul, Din care un altul răsare şi scrie, Cu pana din suflet, târzie solie... Mă-ndeamnă în taină aceiaşi iubire Şi palma îmi arde fierbintea chemare, Când seara îşi pune...
Vis de poet… Era-nceput de vară pentru mine, Când soarele dogoarea-şi trimitea Şi-ardea cumplit cum dorul poate, A ars de multe ori în viaţa mea Şi-atunci am căutat albastrul Şi lacul cel de nuferi plin, Am alergat ca raza după astru, Nemaifiind, de-un...
Cand Lumina vorbeste romaneste 15 ianuarie 1850 - Domnului Mihai Eminescu Cu tine, ne purtam spre veci, nepotii, Pe langa plopii care-si cauta sotii, Seara pe deal, le murmura-n tulpine, Parintii lor, in vale, la Rovine - Pe fruntea lor, dorm florile-n...