Blog Mirela Sova

Introvert Promoroacă. Ger. Dimineață de iarnă adevărată. Gând zgribulit. Și, deodată, se ivește Un bătrân grăbit, cu părul alb, Ținând în mână un trandafir, roșu aprins. Chipul încruntat Pare că nu a zâmbit niciodată. Și, totuși, zâmbetul lui e ascuns...

Păpădii duhovnicești Semințele de bunătate Se zbat în gând și-apoi răsar, Firave lujere curate De fapte bune și de har. Unde se duc? În tot pământul, Acolo unde-și află loc, Spre inimi care-și iau avântul, Aprinse de cerescul foc. Nici nu-și închipuie...

Cerbul Prin pădurile uitate Stă un cerb care mi-e frate. Nu mi-l știu, e prea departe, Cale lungă ne desparte. L-am văzut numai în vis, Când cărarea mi-a deschis; Stea din frunte-i mi-a trimis O rază de paradis. Iar eu, ce să-i dăruiesc? Tare-aș vrea...

Îngerii Îngerii nu dorm, Iar când nu zboară Stau foarte cuminți și ne păzesc, Ținându-și aripile unite, În formă de inimioară. În cumințenia lor, Ei ne iubesc zi de zi, Seară de seară, Într-o neîncetată creștere A înțelegerii Iubirii necondiționate. Cu...

Poezia Poezia e ca un copil. Se naște minunat, Fără durere, pe neașteptat. Și cu cât e sufletul poetului mai înălțat, Cu atât ea răzbate mai mult Prin neant. Ea dezghioacă bucăți de veșnicie Bine ascunse Și le dezvăluie celor flămânzi de adevăr. E rară,...

Provided to YouTube by DistroKid Într-o seara de Crăciunu' · TRONOS - corul de psalți al Patriarhiei Române La nașterea Lui Hristos ℗ Grupul bizantin Tronos Released on: 2023-12-06 Auto-gen... Într-o sară de Crăciunu (colind) Într-o sară de Crăciunu O...

rUGĂCIUNe N-am apucat să mă satur De toamnă Nici să-i prind urma într-un Tablou... De pe ecranul minții Mi s-au topit nuanțele ei aurii Și-a rămas doar o frunză Care în continuu cade, Împrumutând culori maronii, Umbre și suspine. Mi-e foame de orice anotimp,...

Nevorbiți Molatici sau grăbiți Rămânem nevorbiți, Când toamna se prelinge În căni de ceai fierbinți. Miroase-a trandafir, Ienupăr și ghimbir, Când gândul meu te cheamă, Ca șoapte să-ți înșir. Despre orice vorbim Și-n taină ne iubim. Văzduhul strălucește...

nepătruns Alunecă vântul ca șarpele-n frunze... Prin șoapte de toamnă iertarea pătrunse... Se scurge-n clepsidră amarul și of-ul, Rămâne lumina să curețe totul Ți-aș șterge din riduri prin zâmbete-ntoarse, Ți-aș umple tăcerea cu vorbe duioase, Ți-aș pune...

Albastru în albastru Am păstrat marea în interior, Ritmul valurilor și turcoazul apei. Le văd, le simt, La o clipire distanță. Oricând doresc, Sunt iar acolo, singură, Plutind pe apă, Privind adâncul Fără frică, fără frică. E adâncul mării? E adâncul...