Cuvinte frumoase despre Craciun

Cuvinte frumoase despre Crăciun

„Și aşa credinţa îşi urmează calea până la capăt, în versuri de colindă, nu discutând, ci cântând mărturia pământească a păstorilor şi cea cerească a îngerilor şi a stelei despre naşterea Soarelui dreptăţii într-o iesle de dobitoace:

Că-n Vifleemul oraş,

Nu şi-au găsit un sălaş."

Nu discutând, ci cântând... - nu cercetând cu necredinţă, ci primind cu bucurie...

„La noi în sat n-a venit niciodată Moş Crăciun. Povestea lui am aflat-o la oraş şi mi se pare că-i un fel de bogomilism intrus în ortodoxia credinţei străbune. Prezenţa lui amăgitoare şi foarte părtinitoare nu poate să substituie bucuria credinţei în naşterea aievea a pruncului Iisus în ieslea din Vifleem. Aceasta, nouă ne copleşea tot sufletul copilăriei. Niciodată n-am simţit lipsa surogatelor care mai târziu se răzbună."

„Și chiar sufletul nostru, dacă prin păcatele cele multe s-a făcut ca un grajd dobitocesc, în noaptea de Crăciun se primeneşte, se luminează, devine mai bun, mai milostiv, mai cald, mai primitor şi se înalţă, făcându-se sălaş luminat pentru pruncul Iisus. Începând de la ieslea din Betleem, fiecare clipă din viaţa pământească a lui Iisus, fiecare cuvânt, fiecare pas înseamnă pentru noi o treaptă de înălţare spre Dumnezeu Tatăl. Altă scară spre cer nu este pentru omenire decât aceea zidită şi înălţată de Iisus. Din noaptea în care El a venit la noi pe pământ, ne-a dat şi nouă dreptul să ne urcăm la cer, de unde a venit El - în faţa acestei stări, poate pământul să stea mut? Să nu cânte cântece de bucurie? - În noaptea Naşterii lui Iisus văzduhul întreg şi tot pământul trebuie să se umple de cântare, pentru că Mântuitor Se naşte nouă."

Și noi n-am înţeles rostul grajdului dobitocesc în care S-a născut Mântuitorul...

„Măriţi-L pe Hristos prin naşterea Lui în inimile voastre - Hristos Se naşte, măriţi-L - căci El este chipul lui Dumnezeu Celui nevăzut, mai întâi născut, decât toată făptura - Coloseni 1, 15. Prin naştere şi în noi, Hristos Domnul rămâne acelaşi Ipostas neschimbat al lui Dumnezeu - al cărui chip din noi - aşa cum ne-a zidit după chipul Său - prin păcat l-am întunecat, l-am desfigurat, l-am schimonosit, - şi numai prin Iisus îl putem ridica iarăşi la frumuseţea cea dintâi - şi împăca cu Dumnezeu (Vezi Coloseni 1, 20)".

Dar care este semnul naşterii lui Hristos în tine însuţi?

„Această naştere a lui Hristos în tine sau a ta în Hristos te face şi pe tine fiu al lui Dumnezeu - căci toţi sunteţi fiii lui Dumnezeu, prin credinţa în Iisus Hristos (Galateni 3, 26), şi pentru că sunteţi fii, trimis-a Dumnezeu pe Duhul Fiului Său în inimile voastre, care strigă: Avva! (Părinte!) (Galateni 4, 6)

Semnul arătat al naşterii în Hristos este să ai simţirea care era în Iisus Hristos (Filipeni 2, 5) şi aceasta înseamnă cel mai de preţ omagiu şi elogiu ce-l poţi aduce lui Hristos: simţirea să nu mai fie a ta, ci a lui Hristos - să poţi spune aşa cum a spus Sfântul Pavel: Nu mai sunt eu, ci Hristos trăieşte în mine."

„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ, pace, între oameni bunăvoire!"

„Firea toată, cerul cu stelele lui, cu îngerii lui, pământul cu stihiile lui şi cele necuvântătoare, hiare crude se cutremură la auzul acestui mesaj. Toate încheie între ele un armistiţiu, scris în zapisul credinţei populare, potrivit căruia în noaptea de Crăciun lupii nu pradă şi câinii nu muşcă.

Dar omul?!"

„Cu adevărat, mare este taina creştinătăţii: Dumnezeu S-a arătat în trup..." (I Timotei 3, 16)

„Bucuria nopţii Crăciunului nu izvorăşte din felurimea bucatelor şi bogăţia darurilor - şi bucata de pâine neagră este mai gustoasă ca oricând, ci izvorăşte din darul cel mai de preţ ce s-a făcut lumii, din Iisus Pruncul. (...)

Când colindam din casă în casă, ducând vestea naşterii lui Iisus, trăiam actual acest fapt şi de aci toată nemărginita bucurie, care totuși este numai un crâmpei din rodul neîntreruptei trăiri în Iisus şi o umbră a celor ce vor să fie atunci când omul pogorâtor din primul Adam se va naşte din nou, făcându-se pogorâtor din omul spiritual, noul Adam, care este Iisus."

(spicuiri din articolele „Steaua Mântuirii", „Hristos Se naşte", „Hristos Se naşte, măriţi-L...", „Și pe pământ pace", „Mare este taina creştinătăţii", Protopop Dr. Florea Mureşanu, publicate între anii 1939 - 1949)

„Norul cel luminos şi însufleţit, care poartă ploaia cea cerească, vine acum să o reverse pe pământ, ca să adape faţa lui. Primăvara Darului, rândunica cea înţelegătoare, purtând în pântece, vine să nască în chip negrăit, risipind iarna necredinţei în Dumnezeu. Cămara cea curată şi nespurcată, pe Împăratul în peşteră Îl aduce întrupat."

„Cel ce a plecat cerurile şi în Fecioară S-a sălăşluit, vine să Se nască cu trupul în peştera Betleemului, precum este scris, şi să fie văzut Prunc, Cel ce dă viaţă pruncilor în pântece. Pe Acesta, bucurându-ne, să-L întâmpinăm toţi cu inimă curată."

 „Din legăturile păcatului dezlegându-mă, cu scutece Se înfaşă şi în iesle Se aşază, Prunc văzut fiind, Dumnezeu cel mai înainte de veci. Slavă puterii Sale! Edenul se deschide, născându-Te Tu în trup, Stăpâne, din Fecioara, fiica lui Dumnezeu, în cetatea Betleemului. Lăudăm iconomia Ta cea înfricoşătoare."

 „Cu venirea Ta cea dintâi ai mântuit pe Adam, Hristoase; iar cu cea de a doua, mântuieşte pe cei ce cinstesc naşterea Ta."

(din Mineiul pe Decembrie)

Autor: Prof. Religie Mirela Șova