Razboiul... fanilor!

Războiul... fanilor!

   


Vedem astăzi, şi ne facem Cruce, în cel mai ortodox mod, cum oamenii preferă „curente", cărora li se fac „fani", adică se entuziasmează brusc după persoane, idei-lozinci, şi mărşăluiesc cu ele... până se satură, după care le aruncă la gunoiul... nereciclabil şi caută alt om-lozincă, altă idee-lozincă...

    
Nu îi judecăm aici, Doamne fereşte!, pe cei ce se fac fani ai cuiva sau a ceva. Este libertatea lor. Unii, de altfel, se numesc „fani" doar în glumă sau pentru că e la modă, în realitate fiind simpatizanţi echilibraţi a ceva sau nici măcar atât. Deci nu suntem porniţi împotriva denumirii de „fan", ci a ceea ce înseamnă asta, mai în profunzime.

    
De aceea, ne întoarcem la Hristos, Mântuitorul nostru, şi la exemplul Său. El a fugit cât a putut de cei ce nu căutau la esenţa cuvintelor Lui, a faptelor Lui, a fiinţei Lui, a mântuirii de la El, ci voiau doar minuni gratuite, pâine, peşti, libertate naţională sau... altceva trecător. Când lumea Îl aclama, El se ascundea, „ieşea din mijlocul lor". Când nu a mai fost chip să iasă din mulţime, urmându-Şi Crucea, la intrarea în Ierusalim, a privit dincolo de osanalele lumii, văzând ulterioara şi rapida schimbare în strigăte de „Răstigneşte-L!", „Răstigneşte-L!"...

    
Apostolii nu au fost „fanii" lui Hristos, ci ucenicii şi prietenii Lui, Care L-au urmat pentru că au crezut că El este Mesia, Fiul lui Dumnezeu, nu în cine-ştie-ce alte scopuri. Iar acela dintre apostoli, care s-a lăsat păcălit de vremelnicia unor bani, a unor idei..., Iuda Iscariotul, ...a decăzut singur din apostolie...

   
De ce amintim toate acestea? Pentru că astăzi, ispita „fanilor" s-a extins şi la nivel de Internet, de site-uri. Ne referim la situaţia următoare: dacă un site dintr-un domeniu X are un număr de... fani, aceia dintre ei care se lasă purtaţi de un entuziasm iraţional, au tendinţa de a „desfiinţa" alt site, din cadrul aceluiaşi domeniu X, sau... de a se lăsa manipulaţi de persoanele aflate în spatele site-ului la care au „aderat".

    
Îndemnul nostru este, bineînţeles, spre echilibru şi spre căutarea la esenţe! Nimic nu trebuie să ne robească în această lume, nici idee, nici persoană, nici site, nici altceva, pentru că noi suntem robii lui Hristos, pe care El Şi i-a făcut prieteni, întru înfierea Tatălui!

    
„Câtă vreme este între voi pizmă şi ceartă şi dezbinări, nu sunteţi, oare, trupeşti şi nu după firea omenească umblaţi? Căci, când zice unul: Eu sunt al lui Pavel, iar altul: Eu sunt al lui Apollo, au nu sunteţi oameni trupeşti? (...) Aşa că nimeni să nu se laude cu oameni. Căci toate sunt ale voastre: fie Pavel, fie Apollo, fie Chefa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie cele de faţă, fie cele viitoare, toate sunt ale voastre. Iar voi sunteţi ai lui Hristos, iar Hristos al lui Dumnezeu." (I Corinteni 3, 3,4, 21-23; întreg capitolul 3 se referă la discuţiile dintre corinteni cu privire la cine le-a propovăduit cuvântul Evangheliei; noi am extrapolat în articol.)

    

Autor: Prof. Religie Mirela Șova