Frig

Frig

Printre inimi de gheață,

Unde să te încălzești?

Cu cine să poți vorbi, încât copacii să înfrunzească,

Iar durerea să treacă?

...Între două răsuflări, chem numele Lui...

Mi-a înghețat ochiul, și lacrima, și mâna.

Dar merg, merg tot înainte,

Să nu-mi înghețe și piciorul.

...Între două răsuflări, chem numele Lui...

Auzul mi-a înlemnit,

Caut în minte sunetul fâlfâitului de aripi.

Dar, vai, mi-a înghețat orice amintire,

Până și dorul...

...Între două răsuflări, chem numele Lui...

Și merg, merg, cu speranța concentrată în picioare,

Patinez pe gheață, cu gene de zăpadă.

Mi s-au decolorat ochii,

Mi s-a străvezit inima

...Între două răsuflări, chem numele Lui...

Dar de ce în jurul tău e un petec de pământ fără gheață?

Mi se face cald, mă dezgheț și ochii-mi clipesc iar.

Dă-mi mâna, să mă conving că ești viu,

Că nu ești un om de gheață.

...Între două răsuflări, chem numele Lui...

(de Mirela Șova)