Tarziu te-am iubit - Fericitul Augustin

Târziu te-am iubit

de Fericitul Augustin de Hipona (354-430)

Târziu Te-am iubit
Frumuseţe atât de veche şi atât de nouă,
târziu Te-am iubit.
Tu erai înlăuntrul meu
Şi eu eram în afară
şi acolo Te căutam
şi mă aruncam eu
- cel ce şi-a pierdut frumuseţea -
asupra acestor lucruri frumoase
pe care Tu le -ai făcut.
Tu erai cu mine,
dar eu nu eram cu Tine.
Mă ţineau departe de Tine
frumoasele lucruri
care, dacă nu ar fi în Tine,
nu ar exista.
M-ai chemat -
şi m-ai strigat
şi ai rupt surzenia mea.
Ai strălucit
Şi ai alungat orbirea mea.
Ai răspândit o mireasmă
şi am respirat-o
şi acum suspin după Tine.
Te-am gustat
şi mi-e foame şi sete.
M-ai atins
şi am luat foc,
arzând după pacea Ta.

...

Când mă voi lipi de Tine cu toată ființa mea, nu va mai fi pentru mine durere și muncă și vie va fi viața mea plină de Tine. (Fericitul Augustin, Confessiones)