Overblog
Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Propunere de Paraclis: Sfantul Antonie cel Mare, 17 ianuarie

 

Propunere: PARACLISUL CUVIOSULUI ANTONIE CEL MARE  

( 17 ianuarie)

 

 

Rugăciunile începătoare...

 

Tropar

 

Asemănându-te obiceiurilor râvnitorului Ilie şi urmând Botezătorului pe drepte cărări, Părinte Antonie, te-ai făcut locuitor pustiului şi ai întărit lumea cu rugăciunile tale. Pentru aceasta, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre. 

 

Slava...  Si acum...


Nu vom tacea, de Dumnezeu Nascatoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, ca de nu ai fi stat tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi scapat pe noi de atatea primejdii, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi ? Noi de la tine, Stapana, nu ne vom departa, ca tu mantuiesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

 

Psalmul 50: Miluieste-ma, Dumnezeule...


Canonul Cuviosului Antonie cel Mare

 

Cântarea I 


      Apa trecându-o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor izbăvit, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

 

Stih: Sfinte  Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Pustiul saltă ca o mare şi freamătă de dorul tău, Părinte Antonie, iar pustia inimii mele întru care s-au adunat toate fiarele patimilor însetează de rugăciunea ta cea pricinuitoare de liniştire; neputând face eu nimic spre a mă învrednici de rugăciunea ta, dăruieşte-mi-o tu, însuţi, ca un milostiv, ca să potolesc întristarea ce m-a cuprins din pricina multelor păcate.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Cuvioase Părinte, cartea cea îngerească a vieţuirii celei mai presus de minte, deschide cu cheia Duhului cartea inimii mele şi cu al Cuvântului condei scrie-mi cuvânt de mântuire, ca să aflu pe Tatăl milostiv la judecată.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Ca un munte prea minunat te-ai arătat monahilor care la tine aflau scăpare de prigonirea ispitelor, însă eu fiind cu totul neiscusit în vieţuirea cea duhovnicească te rog numai să mă primeşti sub acoperământul rugăciunii tale.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

A Născătoarei de Dumnezeu:

Numai Tu ai purtat în braţele Tale pe Cel Ce a măsurat cerul cu palma, iar acum întinzând mâinile Tale la rugăciune, poartă-ne pe noi deasupra tulburărilor lumii.

 

Cântarea a III-a


,, Tu eşti tăria celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu eşti lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu ”. 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Cuvioase Părinte, auzind glasul Evangheliei lui Hristos, te-ai grăbit a alerga pe cărarea poruncilor dumnezeieşti şi lepădându-te de toate bogăţiile lumii întru smerenie ai urmat Celui Smerit, pe Care roagă-L să mă arate pe mine nevinovat la judecata Sa.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Crucea ţi-ai luat-o Cuvioase, şi lui Hristos ai urmat cu dragoste, izgonind din inima ta toată dorirea pământească; ajută-ne şi pe noi a merge pe cărările voii dumnezeieşti spre dobândirea mântuirii.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Sub aripile ascultării de părintele tău duhovnicesc te-ai nevoit, făcând roade vrednice de mântuire; pe mine, cel ce am sărăcit în multe patimi, mă ridică spre lucrarea cea duhovnicească.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

A Născătoarei de Dumnezeu:

În pântece ai luat pe Raza Tatălui şi ai născut pe Soarele dreptăţii, pe care arată-L şi mie, celui întunecat la minte, ca să mă împodobesc cu stele de gânduri dumnezeieşti.

 

Apoi aceste stihiri:

În mormânt idolesc ai vieţuit, tu, cel ce erai mort pentru patimi, dar viu pentru Hristos; întinde-mi Părinte, mână de ajutor, ca să mă ridic eu din mormântul păcatelor mele şi întru suspinurile pocăinţei să lucrez cele spre mântuire.

Maica Cuvântului, ca Una Ce întunericul lumii ai risipit pogorând pe Soarele Cel neapropiat pe pământ, ca să dea iertare şi mântuire celor pierduţi, din noaptea patimilor mă scoate la lumina pocăinţei.

 

Sedealna
glas 2, podobie: Ceea ce esti rugatoare calda...

Fiind întărit de puterea harului Duhului te-ai luptat Cuvioase, cu duhurile răutăţii şi ai primit cununi din mâna Cuvântului, cu razele înţelepciunii Căruia împodobeşte mintea mea, ca să biruie atacurile gândurilor celor rele.

 

Cântarea a IV-a 

,,Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum socotindu-l a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne!”.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Cete de ucenici s-au adunat în jurul Tău, Cuvioase, ca nişte raze în jurul soarelui, iar acum din înălţime cu razele rugăciunii tale luminează mintea mea, ca să slobozească razele gândurilor dumnezeieşti.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Cu dulceaţa cuvintelor tale ai ospătat pe ucenicii ce se luptau cu amărăciunea ispitelor, iar acum masă duhovnicească de gânduri îngereşti aşază în cămara inimii mele, spre a mă face vrednic de primirea Pâinii cereşti.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Casă cerească s-a făcut inima ta fericite, odihnind pe Împăratul Cel Mare, iar acum, ca unul ce în lăcaşurile de sus te odihneşti, peştera inimii mele o umple de lumina rugăciunii curate.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Stând înaintea Celui de pe scaunul heruvimilor, roagă-Te Preacurată, să fim noi izbăviţi de focul veşnicei osânde, încălzind inima noastră cu focul rugăciunii Tale.

 

Cântarea a V-a


       ,,Negura sufletului meu, Mântuitorule, risipeşte-o cu lumina poruncilor Tale şi mă luminează ca un singur Împărat al păcii”. 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Cu strălucirea cuvintelor înţelepciunii tale ai alungat negura patimilor din inimile cele ostenite, iar acum străluceşte şi peste mine lumina rugăciunii, ca întru aceasta să aflu calea către Cel Dorit.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Ştiind că nimeni neispitit nu va intra în Împărăţia cerurilor, ai întărit pe cei neputincioşi, iar acum având eu acoperământul rugăciunii tale, ajută-mă a birui toate cursele vrăjmaşului.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Suspinat-ai Părinte, văzând toate cursele vrăjmaşului întinse pe pământ, dar inima ta s-a odihnit aflând că prin smerenie este cu putinţă tuturor a se păzi de cel rău, pe care cu săgeţile rugăciunilor tale alungă-l de la cei ce te cinstesc pe tine.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Lumea întreagă s-a înfrumuseţat cu vălul rugăciunilor Tale, dar acum ridică Preacurată, vălul patimilor de pe ochii minţii mele, ca să văd eu întru lumină cărarea mântuirii.

 

Cântarea a VI-a


Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune mâhnirile mele; că sufletul meu s-a umplut de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad. Dar ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Mare virtute socotit-ai Cuvioase, dreapta socoteală, fără de care cei ce se nevoiesc pierd plata mântuirii; ştiindu-mă pe mine cu totul întunecat la minte şi neştiutor al măsurii nevoinţei, cad înaintea ta cu umilinţă: îndreptează paşii mei pe calea cea împărătească.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Petrecerea în afara chiliei socotit-ai a fi mare vătămare pentru călugări, care înşişi îşi sting focul rugăciunii; pe mine însă, cel ce petrec în afara cămării pocăinţei, cu puterea rugăciunii tale mă trage înăuntru şi mă ospătează cu gânduri smerite şi cu apa înţelepciunii duhovniceşti.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Pe vânător l-ai îndreptat, căci cu dreaptă socoteală ai îndulcit inimile fraţilor spre a nu se vătăma ei de prea multa asprime; cu dulceaţa rugăciunii tale risipeşte şi amărăciunea inimii mele, ce mi-a venit mie din multele ispite.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Cel Ce a plecat cerurile pe Cruce S-a înălţat, ca să ne arate nouă cale smerită de înălţare, iar pe Tine avându-Te, Prealăudată, turn al rugăciunii, Te rugăm să ne ridici din gunoiul patimilor.

 

Apoi aceste stihiri:

Ca un înger pământesc ai strălucit tuturor, căci cu aripile rugăciunii ai zburat către înălţimile neapropiate şi cu focul dragostei dumnezeieşti înfricoşător te-ai făcut serafimilor. Cuvioase Părinte Antonie, pe noi cei neputincioşi ne îndreptează pe cărarea mântuirii cu sfaturile tale dumnezeieşti.

Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca Una Ce ai îndrăznire de Maică.

 

Condacul
glas 2, podobie : Cu sângiurile tale...

Lepădând tulburările lumeşti viaţa sihăstrească o ai dus până la capăt, Botezătorului urmând îndeaproape, Prea Cuvioase. Deci împreună cu dânsul te cinstim, părinte al părinţilor, Antonie.

 

Prochimenul, glas 4:

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.

Stih: Fericit barbatul cel ce se teme de Domnul...

 

Evanghelia dupa Matei:

 

Zis-a Domnul ucenicilor Sai: Toate Mi-au fost date de ca­tre Tatal Meu si nimeni nu cu­noaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i descopere. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre caci jugul Meu e bun si povara Mea e usoara.

 

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule...

 

Slavă... glas 2:

 

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curaţeşte mulţimea greşelilor noastre.

 

Şi acum...

 

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea gresalelor noastre.

 

Stihira, glas 6 (forma glasului 2), podobie: "Toata nadejdea..."

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre.

Pe fratele cel ce îţi cerea cinstita rugăciune întru înţelepciune nu l-ai miluit, până ce acesta s-a silit a se ruga pentru sine; măcar că nu ştiu eu a mă ruga, primeşte Părinte, neputincioasele mele cuvinte şi te roagă tu stăruitor pentru mântuirea şi înţelepţirea mea.

 

Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau si binecuvinteaza mostenirea Ta, cerceteaza lumea Ta cu mila si cu indurari, inalta fruntea crestinilor ortodocsi si trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugaciunile Preacuratei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cerestilor netrupesti Puteri; pentru rugaciunile cinstitului, maritului Prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioan; ale Sfintilor, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli; ale tuturor sfintilor sfintitilor ierarhi; ale sfintilor, maritilor si bunilor biruitori mucenici; ale preacuviosilor si de Dumnezeu purtatorilor Parintilor nostri, ale Sfintilor (N), a caror pomenire o savarsim, ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana si pentru ale tuturor sfintilor; rugamu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi pacatosii, care ne rugam Tie, si ne miluieste pe noi.

 

Doamne, miluieste (de 12 ori).

 

Cântarea a VII-a


        Chipului celui de aur neînchinându-se tinerii lui Avraam, s-au lămurit ca aurul în topitoare; că, în cuptorul cel de foc, ca într-o cămară luminată, dănţuiau, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!”.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Pe cei neputincioşi ce ţi-au cerut sfatul i-ai vindecat numai cu doctoria rugăciunii, căci nu puteau ei a plini porunca lui Hristos; iar pe mine, cel ce sunt ţinut în legătura păcatelor cumplite, mă slobozeşte cu a ta bineprimită rugăciune către Izbăvitorul tuturor.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Duhul Domnului ţi-a descoperit ţie fericite, că asemenea ţie era înaintea Domnului un mirean, doctor cu ştiinţa, care făcea milostenie din prisosul lui şi cu îngerii cânta neîncetat ,,Sfinte Dumnezeule...”; învechit fiind eu în răutate, cu inimă nemilostivă şi cu totul străin de darul rugăciunii, te rog numai să mă pomeneşti înaintea lui Hristos, Îndreptătorul tuturor.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Fratele ce foarte se folosea doar văzându-te, fără să te mai întrebe nimic despre mântuire a aflat milă înaintea Domnului, iar eu covârşit de mulţimea necazurilor, doar cer mijlocirea ta, de care nu mă despărţi Părinte, ca unul ce ai deschis uşa mântuirii multor suflete.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Cu frumuseţea sufletului Tău toată lumea ai luminat şi pe Împăratul tuturor în braţele Tale purtându-L, ne-ai întins nouă mână de ajutor spre a ne purta deasupra valurilor ispitelor; pentru aceasta, toată suflarea îngerească şi omenească neîncetat pe Tine Preacurată, Te mărim. 

 

Cântarea a VIII-a


     În văpaie de foc stau Ţie înainte heruvimii şi serafimii, Doamne, şi toată zidirea cântare frumoasă cântă Ţie: Lăudaţi-L, binecuvântaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii!

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Frica de Dumnezeu a fugit din inima ta Părinte, căci aveai dragoste desăvârşită pentru Ziditorul lumii, pe Care roagă-L să mă izbăvească pe mine de frica chinurilor veşnice.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Povăţuitor încercat spre ascultare te-ai arătat ucenicilor tăi, iar acum pe mine, cel ce din neascultare am alunecat în groapa multor păcate, întinde-mi scara rugăciunii tale ca să văd lumina pocăinţei.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Mărturisit-ai Părinte, că mulți din vremurile noastre slabi sunt duhovniceşte;  pentru aceasta, nu slobozeşte Dumnezeu asupra lor războiul celor din vechime, însă pe mine, cel învechit în răutate tu mă înnoieşte întru rugăciunea cea cu inimă smerită.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Ca o zi pururea luminătoare ai răsărit pe pământ, iar acum întru lumina cea veşnică strălucind ca O Maică a Stăpânului, din noaptea patimilor mă scoate pe mine, ca să ajung la răsăritul pocăinţei.

 

Cântarea a IX-a


         Eva adică, prin păcatul neascultării, blestem înăuntru a adus, iar Tu Fecioară de Dumnezeu Născătoare, prin odrasla purtării în pântece, lumii binecuvântare ai înflorit; pentru aceasta toţi Te slăvim. 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Descoperit-a Domnul unui bătrân că nu eşti împreună cu ceata Părinţilor, ci petreci înaintea Preasfintei Treimi ca un serafim ce se hrăneşte cu văpaia de foc a dragostei dumnezeieşti întru neîncetată rugăciune. Trimite mie flacăra rugăciunii tale, ca să ardă gândurile mele cele pământeşti, luminându-mă cu îngereasca dorire.

 

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Antonie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

 

Măcar că erai purtător de duh, doar despre cele ce erau sau urmau a se întâmpla în lume voiai a grăi; iar eu cunoscându-mi nevrednicia şi mulţimea păcatelor, nu îndrăznesc decât a cere dumnezeiască rugăciunea ta spre îndreptarea vieţii.

 

Stih: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

 

Brazdele inimii mele întru care au odrăslit spinii patimilor le ară Părinte Antonie, cu plugul rugăciunii tale şi slobozeşte ploaia îndurărilor dumnezeieşti, ca să aduc eu mai înainte de sfârşit rod vrednic de pocăinţă.

 

Stih: Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

 

Din pământul pântecelui Tău a răsărit Floarea Hristos, Care bine a înmiresmat tot pământul cu mireasma minunilor Sale; de aceasta învredniceşte-ne şi pe noi, cei neputincioşi, prin rugăciunea Ta, Maică a Domnului. 

 

Apoi: Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea puru­rea fe­ricită și prea nevinovată și Maica Dumne­zeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de ase­mănare decât serafimii, ca­re fără stri­că­ciune pe Dumnezeu Cu­vântul ai născut, pe tine, cea cu ade­vărat Năs­cătoare de Dumnezeu, te mărim.

 

Apoi aceste stihiri, glas 8:

Bucură-te, oglinda monahilor, ce acum priveşti fără oglindă pe Cel Ce covârşeşte cu frumuseţea oglinda închipuirilor omeneşti, bucură-te, floarea cea rară a pustiei, care cu mireasma rugăciunilor tale bine ai înmiresmat sufletele cele sufocate de mirosul greu al patimilor, bucură-te, cartea înţelepciunii călugărilor, care ai scris tainic cu condeiul Duhului cuvânt de mântuire în cartea inimilor celor întristate de năvala gândurilor rele, bucură-te, Preacuvioase Părinte Antonie, lauda cea neumbrită de trecerea veacurilor a cuvioşilor monahi!

 

Săltările patimilor ai veştejit, săltând îngereşte cu cetele serafimilor, iar acum pe mine, cel ce pururea alunec în groapa păcatelor grele, cu săltarea pocăinţei mă adu la limanul binecuvântat al lui Hristos-Dumnezeu.

 

Întunecatu-s-au minţile înţelepţilor neputând a pricepe cum ai strălucit ca un izvor de lumină celor ce veneau înaintea ta, nefiind învăţat în ştiinţele cele lumeşti; cu adevărat, în cartea zidirii citeai cu pricepere tainele Ziditorului, neavând povăţuitor decât pe Dumnezeiescul Duh; pe Acesta, roagă-L părinte, să se sălăşluiască şi în inimile noastre şi ochii minţii să-i lumineze spre vederea tainelor mai presus de minte.

 

Nume înfricoşător demonilor ţi-a dăruit Hristos ţie, celui ce până în sfârşit ai biruit pe cel viclean cu arma gândului smerit şi cu săgeata dorului dumnezeiesc ai străpuns norii înţelepciunii neajunse, din care picură-ne şi nouă înţelegerile cele de taină ale Cuvântului.

 

Monahii astăzi se veselesc cu duhul, iar cei din lume, ascultând trâmbiţa Duhului, se grăbesc a alerga întru întâmpinarea ta Părinte, pe calea rugăciunii, de pe care nu mă depărta nici pe mine, cel ce întru nepricepre voiesc a-ţi împleti cântare de laudă din florile cuvintelor dumnezeieşti.

 

Scară a rugăciunii dăruită lumii de Înţelepciunea Tatălui pe tine te cunoaştem preamărite Cuvioase Antonie; deci, cercetează-mă şi pe mine cu rugăciunea ta şi din mijlocul viforului lumii mă scoate ca şi cu o mână puternică cu a ta sfântă mijlocire.

 

Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos, cu Preacuviosul Antonie şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

 

Sfinte Dumnezeule... Preasfanta Treime... Tatal nostru...

 

Astăzi tot poporul într-un glas să slăvească pe cel ce a uimit cetele îngereşti cu înălţimea vieţuirii sale duhovniceşti şi călcând în picioare toate poftele cele rele ale lumii să dănţuim cu îngerii în hora măririi Preacuviosului Antonie; iar tu, Părinte, ca unul ce ai îndrăzneală către Hristos, Mântuitorul tuturor, nu înceta a mijloci pentru noi dumnezeiască iertare şi mare milă.

 

Cu sabia cuvântului tău nu ai încetat a păzi pe marele Atanasie şi pe creştinii prigoniţi,  iar acum şi pe mine, Părinte, cu sabia rugăciunii tale mă păzeşte de toate legăturile ispitelor, care caută să mă împiedice pe calea mântuirii. Norul minţii mele îl fă să slobozească picăturile înţelepciunii, ca ţarina inimii mele să aducă rod bogat de mântuire spre slava lui Dumnezeu.

 

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

 

Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

 

RUGĂCIUNE CĂTRE PREACUVIOSUL ANTONIE CEL MARE

 

O, Cuvioase Părinte Antonie, înălţimea vieţuirii duhovniceşti neajunse de gând omenesc, a monahilor icoană prealuminată şi acoperământul milostivirii celor din nevoi, auzi suspinurile inimii mele şi cu grabnica ta mijlocire izgoneşte din pustia sufletului meu fiarele gândurilor celor rele, care tulbură mintea mea cea neputincioasă. Pe demoni ai biruit desăvârşit ca un ostaş neînfricat al lui Hristos, purtând coiful smeritei cugetări şi fiind încins cu legătura înţelepciunii. Pe mine, cel pururea biruit în războiul cel duhovnicesc din cauza nepurtării mele de grijă, mă întăreşte Cuvioase, şi mă înţelepţeşte cu lumina sfaturilor tale duhovniceşti, pe care ni le-ai lăsat nouă ca pe o comoară ascunsă în vistieria Bisericii.

 

Ca un soare al monahilor te-ai arătat în amiaza creştinismului, iar noi apropiindu-ne tot mai mult de apusul veacurilor, de noaptea păcatelor suntem cuprinşi şi cu totul neputincioşi spre nevoinţele celor din vechime. Cum dar ne vom mântui, noi, fiii cei rătăcitori, când cursele vrăjmaşului s-au înmulţit peste măsură? Nădăjduind în rugăciunile tale, Părinte, alerg şi eu smerit către tine şi într-un suspin de gând cad înaintea ta strigând: trimite ploaia rugăciunilor tale şi stinge focul patimilor în care mă primejduiesc până la a fi aruncat în focul cel veşnic. Făcliile stinse ale gândurilor mele le aprinde cu focul dorului dumnezeiesc şi în brazdele inimii mele aruncă seminţele gândurilor dumnezeieşti, ca să aduc şi eu rod bogat de fapte bune spre slava Pricinuitorului a tot binele.

 

Cu adevărat, nu ştiu a mă ruga şi valurile patimilor mele mă împing tot mai mult spre limanul morţii. Trupul mi s-a făcut mormânt al sufletului sfâşiat de fiarele patimilor cumplite. Tu, fericite Părinte Antonie, cel ce prin culcarea în mormânt ai ruşinat pe diavolul a cărui putere Hristos a zdrobit-o prin punerea Sa în mormânt şi Învierea cea de-a treia zi, din mormântul multor căderi duhovniceşti mă ridică, punând în mine dorul rugăciunii spre aflarea Vieţii. Dă-mi şi mie a vedea în această viaţă învierea sufletului meu din moartea păcatului şi a mă veseli precum Sfânta Elena la aflarea cinstitei Cruci şi precum cetele îngereşti la aflarea drahmei celei pierdute a Mântuitorului Hristos. Căci cu adevărat pentru noi, păcătoşii, cei încărcaţi cu multe păcate, trezirea din somnul păcatului este pricină prea adevărată de bucurie şi mântuire.

 

Cu neadormită rugăciunea ta întăreşte pe monahii ce bine se nevoiesc în mănăstiri, ca toată lucrarea duhovnicească să şi-o aşeze pe temelia smeritei cugetări. Pe cei din pustie îi păzeşte cu lumina rugăciunii tale de toate nălucirile diavoleşti şi inimile noastre rănite de păcat le leagă ca un samarinean milostiv cu legătura iubirii tale părinteşti, turnând untdelemnul rugăciunii şi vinul cel tainic al iubirii lui Hristos.

 

Stâlp de foc al monahilor în pustiul lumii, dar şi înaintea tronului Preasfintei Treimi eşti, iar eu, ca cel mai greşit între păcătoşi, cum voi încerca să mă apropii de tine, Părinte, măcar cu rugăciunea? De mai este pentru mine nădejde de mântuire, de mai este voinţa Soarelui dreptăţii să trimită razele darului Său în întunericul sufletului meu, de biruieşte marea iubirii de oameni a Mântuitorului meu zidurile cele multe ale păcatelor mele, atunci şi tu, Cuvioase Antonie, trimite înaintea Domnului ca pe un înaintemergător însăşi rugăciunea ta fierbinte, ca să scap eu de viforul patimilor ce m-a cuprins. Risipeşte asprimea multor necazuri şi în cărările voii dumnezeieşti poartă gândul meu, ca să te cinstesc pe tine totdeauna cu mulţumire, iar Stăpânului tuturor să aduc pururea mulţumire, slavă şi închinăciune, Tatălui Celui fără de început, împreună şi Fiului Său Celui iubit întru Care a binevoit şi Duhului Celui Mângâietor. Amin.

 

Propunere de Paraclis: Mihaela Bratu

Partager cet article

Commenter cet article