Overblog
Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Ma preocupa fericirea!

5049478976_cea4d77c34.jpgMă preocupă fericirea!

(spun elevi de clasa a șaptea)

 

 

 

...Pentru anumite persoane, fericirea înseamnă statul la calculator și jocuri video, dar fericirea adevărată o vom întâlni numai în împărăția cerurilor. Chiar dacă pentru mine fericirea înseamnă să stau cu familia mea, iar ea să fie sănătoasă, sunt conștientă că în Ceruri o să simt ceva mult mai puternic, o stare pe care nu o pot explica în cuvinte. Atâta timp cât trăim pe pământ ar trebui să fim fericiți cât îi facem pe cei săraci și nedreptățiți să zâmbească.

 

...Fericirea e neprețuită și se desăvârșește în Rai, alături de Iisus Hristos. Dacă citim cu atenție cele 9 fericiri vom înțelege cum trebuie să ne trăim viața. Cele 9 fericiri ne învață să fim drepți, milostivi, smeriți, blânzi și pașnici, ne învață să iubim chiar și atunci când suntem ocărâți, căci doar așa vom putea să ne simțim împliniți... Acestea sunt îndemnurile lui Hristos, iar noi, pentru a ne simți fericiți, trebuie să-L ascultăm.

 

...Fericirea este o stare mai presus de oricare alta, nu este doar pentru această viață, ci și pentru următoarea, nu este un lucru superficial, ci unul special, ceva care te umple și care te face să te simți ca și cum nimic nu-ți mai trebuie.

 

...Suntem fericiți când stăm cu familia, când suntem cu prietenii, când profesoara ne dă un 10 la matematică sau fizică, dar cei mai fericiți suntem în compania lui Dumnezeu. Așa că... regăsește-te în măcar una din Fericirile rostite de Hristos!

 

...Cele 9 Fericiri ne duc la înălțarea sufletului, la eliberarea de griji și supărări, ajungând la o stare de fericire pe care noi nu am putea să o percepem fără curățirea sufletului.

 

...Chiar dacă ești sărac, trebuie să fii fericit că exiști, ai familie. Cred că și Dumnezeu se bucură când ești fericit, pentru că lui Dumnezeu Îi pasă de toată lumea.

 

...Fericirea, așa cum este prezentată și predicată de către Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, se extinde mult peste bogățiile și presupusele fericiri ale lumii pământești. În urma unei vieți de smerenie, milostenie, dreptate și iubire, omul va fi mult mai fericit în împărăția cerurilor, decât ar fi putut fi doar aici, unde ar fi putut cădea în ispite.

 

...Oamenii sunt cu adevărat fericiți, nu când primesc un cadou sau își cumpără ceva nou, ci dacă nu sunt mândri și răutăcioși, deoarece atunci îi răsplătește Dumnezeu. Sufletul își primește fericirea de la Dumnezeu. Cei care încearcă să facă bine altor oameni, chiar dacă ei rămân fără, aceia vor fi fericiți cu adevărat.

 

...Fericirea înseamnă să fim aproape de Dumnezeu, să fim cu sufletul curat.

 

...Fericirea înseamnă să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu, ca să ajungem lângă El. Dumnezeu vrea asta!

 

 

"Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:


Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.

Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.

Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.

Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.

Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.

Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.

Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi." (Matei V, 1 - 12).


Partager cet article

Commenter cet article

radu mayer 30/03/2012 20:19

Orice copil este preocupat de fericire. Cei mai egoisti, de propria lor fericire. Cei mai umanisti, de fericirea lor si a celor din jur, pentru ca inteleg ca daca ai lor vor fi fericiti, si ei vor
avea parte de fericire. Am observat destul de putini copii fericiti intru religie. Mai mult am vazut compasiune, preocupare, teama, ganduri umile, somnolenta, neintelegere a unor evenimente ce
depasesc nivelul varstei, chiar neincredere in compararea anumitor elemente cu realitatile vietii de zi cu zi. In general fericirea am vazut-o in ochii copiilor in cu totul alte imprejurari. Dar nu
neg, am vazut si copii fericiti in religie. Mai bine zis, am vazut copii fericiti intru credinta.

Din pacate noi, adultii, nu intelegem totdeauna in ce consta fericirea copiilor nostri, iar ei nu ne pot explica pe limba noastra ce simt. Am si eu un copil, care la randul lui are prieteni si am
remarcat acelasi comportament si in randul acestora, anume ca nu obligatoriu calculatorul ii face fericiti, ci faptul ca evadeaza intr-o lume care ii face sa uite de bataia de cap si realitatea
inconjuratoare.
Concret, este o lume unde nu au teme, nu sunt pusi sa manance, sa doarma, sa faca orice altceva la ore fixe sau cand vor altii, li se pare ca sunt intr-o lume in care fac ce vor, cand vor, cum vor
si din care nu ar mai vrea sa se opreasca. O lume in care pot face aproximativ orice (orice le da voie jocul) fara sa pateasca nimic, in care timpul se scurge pe nesimtite, in care nu au
constrangeri. De fapt nu calculatorul sau josurile ii fac fericiti, ci sentimentul de libertate si independenta.

Probabil ati observat si dumneavoastra acest lucru.

Este evident ca totul apare ca un drog, si astfel joaca la calculator nu ar trebui sa fie sistata ca pedeapsa, ci inlaturata cu ajutorul altor activitati, externe locuintei, cu pasiuni, colectii,
sporturi, si altele asemenea.
In caz contrar, permisiunea jocului pe calculator ar apare ca un gram de metadona la dezintoxicare...

Revenim insa la ce spun elevii de clasa a saptea... cred ca ar trebui sa vedem golurile dintre randuri si mai ales cele din sufletul lor si cred ca ar trebui introdusa in educatia lor notiunea de
masura. Nu ma gandesc obligatoriu la faptul ca trebuie invatati ca totul are o masura, ci la masura fericirii pe care o au copii nostri (personali sau pe care-i pastorim).

Majoritatea parintilor nu pot asigura copiilor lor cantitatea de fericire de care acestia au nevoie (societatea, munca stilul de viata obligatoriu, banul in special ne limiteaza). In acest caz,
copii cauta si, independent de vointa parintilor sau de vrerea acestora, gasesc acest surogat de fericire, acest drog pe care vremurile l-au creat parca precum o ispita. Va propun sa va ganditi la
fericirea originala pe care sa incercam sa o oferim copiilor din jurul nostru si mai ales sa incercam sa-i facem sa gaseasca originalul in locul surogatului. In acest fel cred ca vom reusi ca
parinti, profesori, invatatori sa ne castigam respectul in fata adultilor de maine.