Overblog
Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Macinici, Mucenici, traditii si... exista singuratate?

Măcinici, Mucenici, tradiţii şi... există singurătate?

 



În majoritatea gospodăriilor româneşti s-au făcut şi s-au împărţit azi mucenici (copţi sau fierţi)... Cu bucurie, atât din partea celor care i-au pregătit, cât şi a celor care i-au primit şi i-au gustat. O tradiţie frumoasă, un prilej de a ne deschide uşile şi de a dărui / primi.


Păstrăm amintirea mucenicilor sfinţiţi din Sevasta şi, cumva, o lărgim acum asupra tuturor mucenicilor..., printr-o tradiţie legată de aluat împletit, în ultimă instanţă, de o altă formă de colac - prezent în comunităţile străvechi la toate momentele importante din viaţa unui om.


De ce mâncăm aceşti măcinici? Ca şi cum am avea părtăşie cu ei, dar şi noi, unii cu alţii. O recunoaştere a valorii martiriului, conservată de-a lungul secolelor într-un mod atât de simplu şi de practic. Poate de aceea mulţi au şi uitat semnificaţia mucenicilor şi a sărbătorii iniţiale, rămânând doar cu practica preparării culinare..., ca şi în multe alte situaţii care ţin de obiceiurile românești.


Mucenicii nu se ţin doar pentru tine. Îi faci, mănânci și tu..., îi dai. Şi aşa, mai ales dacă eşti la oraş, mai uiţi de singurătate. Mai uiţi că s-au răcit relaţiile dintre oameni şi guşti, odată cu aceste opturi ale veşniciei, din bucuria de a nu fi singur. Poţi împărţi şi la „străini", adică necunoscuţi, care să-ți devină astfel apropiaţi; şi la vecini..., oricui.


Sfinţii Martiri (Mucenici) - atât cei din Sevasta, cât şi toţi ceilalţi, de-a lungul vremii - nu pot fi uitaţi. Exemplul lor, în vremuri grele, de prigoană şi apostazie, a impresionat profund pe creştini şi pe necreştini (pe unii care au devenit, ulterior, creştini), ca şi minunile care se fac fără întrerupere la sfintele lor moaşte sau în urma rugăciunilor fierbinţi către ei. E firesc deci, ca să existe obiceiuri legate de ei, ca o evlavie deosebită a poporului.


Astfel, indiferent de locul unde ne aflăm, nu suntem singuri. Ne raportăm la Biserica triumfătoare, la toate cetele Sfinţilor, între care Mucenicii strălucesc, ca unii ce şi-au dat viaţa pentru mărturisirea credinţei creştine (când Dumnezeu le-a cerut-o...), ne întărim credinţa ca să ne putem ruga lor nu ca unora de departe, ci ca unora de dincolo, dar şi de AICI. În mod special, astăzi, ne rugăm Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevasta, ca să mijlocească pentru noi înmuierea inimii spre iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, fără de care... nu ne putem numi creştini.




Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Partager cet article

Commenter cet article