La icoana Maicii Domnului Kera - Kardiotissa
În bătrâna mânăstire ce-n legende se-nfăşoară
Este copia Icoanei Maicii Pururea Fecioară;
A Stăpânei - zisă Kera - dară şi Kardiotissa,
Ce pe Dumnezeu Îl poartă în al ei suflet, Precista.
În trecut, iconomahul Teofil a vrut s-o piardă,
Poruncind să fie-adusă de la Creta, ca o pradă,
Însă ea, printr-o minune, s-a întors la mânăstire,
Singură, de vânt purtată, icoană întru cinstire.
Iarăşi, pentru-a doua oară, în lanţuri a fost purtată
Ba şi de un stâlp, Icoana Măicuţei a fost legată;
Dar cu tot cu stâlp şi lanţuri s-a întors în a ei casă,
Tocmai din Constantinopol, prin altă minune-aleasă.
Mai apoi a fost furată şi la Roma ea ajunse,
În Biserica Romană până azi şederea-i fuse.
Copia ei minunată se păstrează însă-n Creta,
Lanţurile şi cu stâlpul amintesc încă legenda,
Iar minunile se-nşiră şi la Roma, şi-n Elada,
Maica Sfântă-aduce ploaie când e-n rugă implorată,
Iar când alţi hoţi vor s-o fure, Icoana se-ngreuiază...
Furii, prinşi, nu pot pricepe că minunea îi stopează...
Şi toţi cei ce vin cu lacrimi şi credinţă nesfruntată
Primesc darul, ajutorul, rugăciunea-i ascultată,
La Icoana Maicii Kera, ce în lanţuri fu
mutată...
La Icoana Maicii Domnului Kera - Kardiotissa - Madona del perpetuo soccoro din
Creta - copia / Roma - originalul.
Autor: Prof. Religie Mirela
Șova