Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

De Craciun - Noi vestim pe Pruncul Sfant!

Publié le 9 Décembre 2008 par Mirela in Piese de teatru - scenete





   
NOI VESTIM PE PRUNCUL SFÂNT

Piesă de teatru religios pentru serbarea preșcolarilor și școlarilor mici - Dorina Păduraru



Rolurile se împart copiilor, mai multe strofe pentru fiecare, la rând. După partea introductivă urmează colinda propriu-zisă ("Hai, vestiți!") și apoi legenda lui Moș Crăciun.


 

La şcoală şi grădiniţă

Norii astăzi ţin şedinţă.

Supăraţi şi cenuşii,

Au chemat pe toţi părinţii

Pentru-a iernii ghiduşii..

 

Soarele e zgribulit,

Îmbrăcat în haine groase,

Ia pastile că-i răcit,

Stă în pat şi plăpumi coase.

 

Pisicuţa mea Gheruţa

Toarce sub calorifer,

Să colinde-ar vrea, drăguţa,

Şi tot miaună de zor.

 

Martinel şi Urşiţica

Stau cuminţi într-un bârlog.

Le-a făcut cojoc mămica,

Ursuleasa Martinica.

 

Moşului au scris scrisoare

Să le-aducă jucării,

Patinuţe pentru gheaţă,


Şi din zmeură dulceaţă,

Prăjituri şi bombonele,

Şi un fagure de miere.

 

Vrăbiuţe ciripind

Caută pe la fereasră,

Să vadă iubirea noastră.

 

Vin mereu, şi azi şi mâine

Ciugulesc un bob de grâu

Sau un firicel de pâine.


 
Stele-n şir se văd pe stradă,

În vitrine jucării,

Fac păpuşile paradă

Şi îi cheamă pe copii.

 

Şi, deodată...

Roi de fluturi, albi, zglobii,

Fulgi de gheaţă, zboară-obraznici, argintii!

 

Şi tot zburdă jucăuşi,

Să aşeze pe la uşi

Covoraş moale de pluş.

 

Le miroase-a cozonac,

A sarmale şi cârnaţi,

Îşi pun pofta-n cui şi tac!...

Până-or fi şi ei ...mâncaţi!

 

Unul este mai uituc,

Singurel s-a rătăcit,

Repede s-a şi topit

Chiar la mine pe năsuc.

 

Alţii adunaţi grămadă

S-au oprit pe la fereşti,

Vor să vadă, eşti cuminte,

Jucării ca să primeşti?

 

Sus pe deal e derdeluş

Şi o gloată de pitici.

Arşi obrajii de voinici,

Se avântă pe gheţuş.

 

Căciuliţele sar, zboară,

Se învârt cu voioşie

Se înşiră ca o sfoară

Săniuţele fâşie.

 

În grădina de la bloc,

Altă ceată cu noroc!

Prin zăpadă tăvăleşte,

Bolovanul tot măreşte!

 

Repede a mai crescut,

Un om mare, de temut,

Ţine-n mână-un măturoi

Că e gospodar de soi.

 

Fulgi zoriţi, cu mare grabă,

Se aşează pe taxi,

Au atât de multă treabă...

E serbare, şi-i târziu!

 

Sus în cer pentru plecare,

Pregătiţi stau îngeraşii

Au zburat către serbare,

Să privească copilaşii.

 

La fereastră stau cuminţi,

Ne filmează şi ne-ascultă,

Merg apoi iar printre sfinţi

Ducând bucurie multă.

 

Povestesc în ceruri sus,

Cum de noi a fost vestită,

Naşterea cea preamărită

Din Fecioară-a Lui Iisus.

 


Hai, vestiţi! (Colindă)

 


Dumnezeu a făcut cerul,

Îngeri, soare, stele, luna

Apoi pe Adam şi Eva

Să trăiască-ntotdeauna.

 

Şi le-a dat o-mpărăţie

Frumoasă, de necrezut,

Să o aibă pe vecie,

Raiul ei l-au cunoscut.

 

Domnul Tată-a dat poruncă

Să Îi fie-ascultători,

Dintr-un măr să nu mănânce,

Să n-ajungă muritori.

 

Dar ei nu au ascultat

Şi din rai i-a alungat.

Trimisu-i-a pe pământ

Ca să moară în curând.

 

Întristaţi de a lor soartă,

Au rămas plângând la poartă.

Tatăl Sfânt s-a-nduioşat,

De-al lor plâns s-a îmbunat.

 

Le-a promis că pe-al Său Fiu

Va trimite-n lume viu,

Să Se nască din Fecioară

În rai să îi ducă iară.

 

Şi găsind Fecioară Sfântă

Dumnezeu S-a îndurat

Pe pământ ca să trimită

Pe Mesia minunat.

 

Chiar Arhanghelul Gavril

E trimis să ducă veste:

Se va naşte Prunc Divin

La Betleem, într-o iesle.

 

În casa lui Iosif sta

Maria şi se uimea

Când Gavril cu crinu-n mână

Şi cu aripi de lumină,

Plecăciune îi închină:

 

- Bucură-te, Marie,

Ţi-aduc bucurie

De la Domnu-n dar,

Tu eşti cea plină de har.

 

Mila Lui o vei cunoaşte,

Duhul Sfânt te va umbri,

Pe Mesia Îl vei naşte

Şi Iisus Se va numi.

 

- Iată roaba ta,

Fie voia Sa -

A răspuns Maria,

Primind bucuria.

 

La Betleem să se-nscrie

Merge Iosif cu Maria.

Să-mplinească proorocia.

 

Obosiţi de drum sosiră

La casa lui Moş Crăciun;

Un om rău cu barba rară,

Ziua s-a sfârşit, e seară

Nu găsesc un loc mai bun..

 

Însă ieslea oilor

Ştie-a serii taină mare

Şi aşteaptă cu fior

Steaua când pe cer răsare.

 

O lumină minunată

A cuprins deodată lumea....

Cerul e scăldat de raze,

Şi s-a luminat pădurea!

 

Un păstor ce sta de pază,

Lângă foc a aţipit.

Oo, ce minunat visează

Şi îşi zice că-i vrăjit.

 

Palmele pe ochi îşi pune

Şi îi freacă cu temei...

- Dar, sunt treaz! Nu dorm, îşi spune:

E aievea? Doamne! Ce-i?

 

Ce minuni s-au întâmplat?

Se întreabă într-o doară...

- Cerul tot s-a luminat

Şi în vale se coboară!

 

- Slavă întru cei de sus,

Cântă îngerii oştire,

Pe pământ să fie pace,

Şi pe veci bunăvoire!

 

Oo, ce înger minunat!

Se coboară... Şi-i vorbeşte!

- Astăzi Pruncul Împărat

Mântuirea vă vesteşte!

 

Ia pe fraţii tăi păstori,

Calea, steaua vă arată,

Prunc în ieslea oilor,

Veţi găsi acum îndată.

 

Lui cu cinste vă-nchinaţi,

Pe-a Sa Maică mângâiaţi!

Şi să spuneţi tuturor

S-a născut lumii Păstor!

Mesia cel aşteptat

Peste veacuri Împărat.

 

Păstorii s-au bucurat

După rază au plecat,

C-un mieluţ şi tot cântând,

Floricele culegând.

 

Şi-au aflat Pruncu-nfăşat

De-a Lui Maică legănat..

Cu mult drag se închinară

Şi iarăşi cântând plecară

Să vestească tuturor

Pe Pruncul Mântuitor.




Legenda lui Moș Crăciun

 

Moaşa Crăciuneasă

La suflet aleasă

Se umple de milă

De Maica copilă

Cu Pruncul plăpând

La sân legănând.

Pânză albă de in

Mirosind a crin

 

Albă şi curată

I-a adus de-ndată

Pruncul a-nfăşat

Maica a culcat.

 

Crăciun, mânios,

Om răutăcios

Pe-a lui Crăciuneasă

La suflet aleasă,

O ia la bătaie

Mâinile îi taie.

 

Dar, vaai, ce minune!

Căci la loc îi pune

Mâinile îndată

Maica Preacurată.

 

Crăciun de-a văzut,

Îndată-a căzut,

Cerându-şi iertare

Cu lacrimi amare.

 

Zice Maica Sfântă,

Către el cuvântă:

- De vrei îndurare,

De la Prunc, iertare,

Daruri la copii,

Multe bucurii,

Să le dai mereu

Pentru Dumnezeu.

 

De cântări răsună valea

Merg păstorii şi colindă

Moş Crăciun îşi află calea,

Pe la case intră-n tindă.

 

Sacu-i plin, abia îl duce,

Barba îi atârnă jos,

Nuci, covrigi şi turtă dulce,

La copii le dă voios.


..........................

 


De departe veniţi,

Chiar acum sosiţi,

Trei crai măriţi

Cititori în stele

Cu multe inele.

 

Singuri au aflat

Steaua de-mpărat,

De prooroci vestit

Mesia numit.

 

Daruri au adus

Pruncului Iisus,

Tămâie, aur şi smirnă

În genunchi se-nchină.

 

Veacuri au trecut,

De atunci de mult.

An de an sosesc,

Lumii vestesc

Pruncul ceresc.

 

Şi la noi Moşul soseşte

Numai dacă-am fost cuminţi,

Doamna îi tot povesteşte...

Să-i întrebe pe părinţi?

 

Cor: Nuuu!

 

Nu cumva o fi aflat

De copii cei loviţi,

De păpuşi cu braţe rupte,

Jucării ce am stricat,

Şi năzbâtiile multe?

 

Sau că nu am ascultat

De bunica, de bunicu,

De mămica şi tăticu,

Rugăciunea am uitat,

Şi pe mine-i supărat?

 

- Haide Moşule, fii bun,

Pe copii să-i ierţi acum!

Că se fac cuminţi, să ştii,

Şi la anul iar să vii

Cu un sac de jucării!


Autor: Dorina Păduraru


 

Pentru pagina de linkuri spre piese de teatru, dați click aici.


     

Publicată de:
Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article

Gradinita Martinica 20/10/2011 10:50


Un material foarte frumos. Multumim!