Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Fram, Ursul Polar - in versuri

Fram, Ursul Polar

 

 

 

Un urs cum nu mai fuse şi nici n-o să mai fie,

Un acrobat ce circul umplea de veselie,

Păţi, ca toţi confraţii, aceeaşi veche boală,

Tânjind după trecutul de pui lângă o mamă...

 

Nimic nu-i readuce puterea sa ghiduşă

Ce fericea copiii cu mii de giumbuşlucuri;

Ţinut în cuşcă, zace, şi-aşa, gândind la gheţuri

E reîntors de oameni în nordice ţinuturi.

 

La început e vesel, încrezător în toate,

Apoi vede că viaţa de rude îl desparte;

O altă lege-acolo domneşte, neştirbită:

Legea celui puternic, prin luptă şi instinct.

 

Se întristează ursul, bufon aici se simte,

Nu-şi mai găseşte locul, ar vrea ca înainte;

La oameni să se-ntoarcă, nu doar plutind pe sloiuri -

Dar unde să îi afle? Ei sunt pe alte ţărmuri...

 

Peripeţii destule îl fac să nu-şi găsească

Nici locul şi nici starea în tagma cea ursească;

Nefericit, nu poate vâna vreun pui de focă,

Călătoreşte-aiurea, fără vreun dor de ducă.

 

Dar iată că, odată, când nu spera nici dânsul,

Norocu-i iese-n cale: sunt oameni care-n viscol

S-au rătăcit, îngheaţă şi n-au altă scăpare

Decât să-i încălzească el, Fram, cu blana-i moale.

 

Şi-apoi ursul se-ntoarce în lumea ce-l răpise

Şi care-n sânul dânsei prea îl domesticise;

Vrea mângâiat pe blană, aplauze şi dulciuri,

De care n-are parte acolo, printre sloiuri.

 

Aşa-s şi unii oameni, ca Fram, rupţi bunăoară

De-ale copilăriei meleaguri - gândul zboară

Acolo, iar şi iară; degeaba merg prin lume

Ei nu-şi mai află locul - oriunde tot străin e.

 

Versificare după „Fram, Ursul Polar", de Cezar Petrescu.

 
Spre povestirea "Fram, Ursul Polar", de Cezar Petrescu, repovestită, click aici.

 
 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Partager cet article

Repost 0

Commenter cet article