Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

Piesa de teatru - Hristos a inviat!

Publié le 10 Octobre 2008 par Mirela in Piese de teatru - scenete





   

  HRISTOS A ÎNVIAT!
Piesa de teatru religios pentru copii, Literatura & Religie 

 

 

Personaje:

Soldaţii romani - 3 băieţi

Sutaşul - conducătorul celor trei soldaţi

Pilat - guvernatorul roman

Ana şi Caiafa - arhiereii evrei

Pietrele - 3 copii în haine cenuşii, care sunt martori la tot ce se vorbeşte.

 


Cei trei soldaţi şi sutaşul
vin în grabă la Pilat, i se închină şi îi spun în cor:

- A înviat, stăpâne!

- A înviat!

- Nazarineanul a înviat!


Pilat: Cine? Iisus a înviat?

Evreul cel nevinovat?

Nu pot să cred... E prea ciudat...

Lângă mormânt, nu voi aţi stat?


Sutaşul: Am fost de pază, dar spre zori

Cutremur ce ne-a dat fiori -

Piatra în lături am găsit,

Iar trupul celui Răstignit

Nu mai era... Am înlemnit!

Deci datoria ne-am făcut,

Nu am dormit, nici n-am putut,

Frică de moarte ne era

Şi inima ne era grea.


Pilat (vorbind cu sine însuşi):
Soţia mea, ce-i drept, mi-a zis

Că a avut anume vis:

Despre acest Om nepătat,

Cum că ar fi fără păcat...

Dar sfatul ei n-am ascultat...


Soldaţii (în cor): Ce-i de făcut? S-a dovedit

Puterea celui Răstignit.                                                                          

Dacă a înviat din morţi,

Acum o să-L cinstească toţi!


Apar Ana şi Caiafa, mergând apăsat, cu mâinile la cingătoare. Ei au bărbi albe şi haine lungi. Pilat îi priveşte cu asprime, apoi părăseşte locul. Rămân soldaţii şi arhiereii. Aceştia scot o pungă cu bani şi o arată soldaţilor.


Ana: Ce credeţi despre acel Om,

Pe care L-au furat în somn

Apostolii, ortacii Lui,

Din peştera mormântului?


Soldaţii (intrigaţi, în cor): Nu L-au furat,

A înviat! (de trei ori)


Caiafa (săltând punga):
Ia mai gândiţi-vă niţel,

Cum să învie tocmai El,

Cel pironit, cel Răstignit,

Cel ce a fost batjocorit!...

Putere de ar fi avut,

De pe Cruce-ar fi coborât!

Vreun semn din cer El ar fi dat,

De era El vreun împărat!


Soldaţii (în continuare în cor, dar cu mai puţină putere): Nu L-au furat,

A înviat! (de două ori)


Ana (în timp ce Caiafa sună punga):
Iată ce vă propunem noi:

Să primiţi punga asta voi,

Iar cineva de v-o-ntreba

De a-nviat Iisus ori ba,

Să-i spuneţi că n-a înviat,

Că e zvon, nu-i adevărat,

Şi că, pe când dormeaţi adânc,

A fost furat, El, din mormânt.

Apostolii trupul I-au luat,

Lespedea ei au depărtat,

Şi au minţit c-a înviat!


Soldatul 1: Dar... nu L-au furat,

A înviat!


Soldatul 2: Dar... nu L-au furat,

A înviat!


Soldatul 3: Dar... nu L-au furat,

A înviat!


Sutaşul: Dar... nu L-au furat,

A înviat!


Ana şi Caiafa le arată cu degetul punga şi clatină din cap, sugerând că trebuie să se oprească din îndârjirea cu care susţin că Hristos a înviat.

Soldaţii se sfătuiesc între ei. Sutaşul se retrage. Ceilalţi trei se întorc spre arhierei.


Caiafa: V-aţi gândit, v-aţi răzgândit?

Iată ce-aveţi de-mplinit:

Mergeţi în Ierusalim,

Răspândiţi ce noi voim,

Că Iisus cel Răstignit

Din mormânt nu a ieşit,

Ci Apostolii L-au luat

Şi zvon fals lumii au dat;

Fără grijă voi să fiţi,

Cu nimic n-o să plătiţi

Că dormeaţi făr' să păziţi!

Iar banii... o să-i primiţi!


Soldaţii: De fapt, somnul ne-a cuprins,

Toropeala ne-a învins,

Iar Apostolii L-au luat

Pe Cel ce... n-a înviat...


Ei iau banii şi-i împart între ei, apoi se retrag.


Ana (către Caiafa): Era prea periculos

Şi prostimii de folos

Să se ştie altceva...

Atunci, ce vom câştiga?

N-are cum să fie El

Fiul Domnului din Cer.

Să credem c-a înviat

Cel pe Care L-am trădat?

Nu, nu e adevărat...


Pietrele (în cor):
Doamne, cum de-ngăduieşti

Oameni răi să nu loveşti?

Pietre suntem, dar dăm glas

Căci e vreme, e bun ceas.

Hristosul a înviat,

Nimeni trupul nu I-a luat.

Căci El era încuiat

În mormântul ferecat

Şi păzit, pecetluit,

De care toţi s-au ferit!


Piatra 1: Aş fi vrut să fiu chiar eu

Piatră pe mormântul său,

Ca întâi să plâng, să plâng,

Şi apoi să mă arunc,

În lături să mă feresc,

Calea să Îi netezesc.

Şi să Îl văd înviat

Pe Cel care m-a creat

Şi Căruia mă supun,

Domnului meu şi Stăpân!


Piatra 2: El a fost tare grăbit,

Din mormânt când a ieşit.

Bucurie să ne dea,

Teama din suflet să ia,

La oamenii credincioşi,

Celor la suflet frumoşi,

Strălucit-a, strălucit...

Iar soldaţii au minţit...


Piatra 3: Cum să-L fure cineva?

Lespedea, cine s-o dea?

Apostolii se-ascundeau,

De frică, nu mai credeau;

Iar soldaţii - nu dormeau.

Cu grijă mare vegheau

Să nu fie pedepsiţi,

Să nu fie omorâţi...

Doamne, cât mint oamenii,

Când văd banii, galbenii...


Pietrele (în cor): Oamenii, de nu vestesc,

Atunci pietrele grăiesc:

Că din moarte s-a sculat,

Că Hristos a înviat!

Dar mulţi oameni vor vesti,

Mulţi viaţa şi-or răstigni,

Crucea mulţi şi-o vor purta,

Până când vor învia

În împărăţia Sa,

Tocmai prin puterea Sa!


Toate personajele (reapar şi spun în cor):
Până azi vestea s-a dus

C-a-nviat Domnul Iisus.

Vă spunem şi noi frumos:

A-nviat Domnul Hristos!

Minciuna n-a rezistat,

Prin ... piatră s-a spulberat!

  

 


Pentru pagina de linkuri spre piese de teatru, dați click aici.


  

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova


Commenter cet article

beatrice 27/02/2012 21:11

draga mirela, e minunat c faci tu....am descoperit d curand site-ul ....felicitari!!