Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui!

Publié le 24 Septembre 2008 par Mirela in Pastile... spre luare-aminte

Ce am învăţat de la

SFÂNTUL SILUAN ATHONITUL

(1866 - 24 sept. 1939, Muntele Athos)

 

 

Virtual Flower Graphics

Sfinte Cuvioase Siluan Athonitul, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!


Când am citit pentru prima oară „Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei" (însemnări duhovniceşti), de Cuviosul Siluan Athonitul (Editura Deisis, Sibiu, 1998, ediţia a doua, revizuită şi adăugită, cu studiu introductiv şi traducere după originalul rus din 1991 - diacon Ioan I. Ică jr.), mi s-a luminat mintea şi mi s-a bucurat inima, văzând, citind, înfruptându-mă dintr-o scriere relativ recentă, care mi-a dat o mare nădejde că SE POATE, AICI, ACUM, ORICÂND, e posibilă primirea darului Duhului Sfânt, după voia şi mila lui Dumnezeu.


Și de atunci, dar şi recitind-o, mi-au rămas în minte ca dicton acele cuvinte care i s-au revelat Sfântului Siluan de la Însuşi Mântuitorul, ca o voce tainică a inimii: „Ține-ţi mintea în iad şi nu deznădăjdui." Citisem în prefaţa cărţii amintite că „această formulă ascetică a Cuviosului Siluan e adeseori repetată, foarte puţin înţeleasă şi extrem de dificil şi chiar periculos de practicat sau de copiat de cei ce n-au o experienţă ascetică minimă şi nu-i percep sensul ei teologic...", citisem şi despre câteva modalităţi de înţelegere a acestei „formule"... Ea m-a urmărit, însă, fără să vreau neapărat, de-a lungul anilor.

„Duhul Sfânt Se aseamănă unei mame pline de dragoste. O mamă își iubeşte copilul şi-i este milă de el, tot aşa şi Duhului Sfânt Îi este milă de noi, ne iartă, ne vindecă, ne povățuieşte şi ne bucură; El Se face cunoscut în rugăciunea săvârşită cu smerenie." (Sfântul Siluan)

 „Cine iubeşte pe vrăjmaşi va cunoaşte grabnic pe Domnul prin Duhul Sfânt, dar despre cel ce nu-i iubeşte, nu vreau să scriu, ci îl plâng, căci se chinuie pe sine însuşi şi pe alţii şi nu cunoaşte pe Domnul." (Sfântul Siluan)


La început nu am înţeles deloc aceste cuvinte minunate, chiar mi-au părut ciudate. În care „iad" să-şi ţină mintea creştinul şi cum să facă acest lucru, pe care l-am considerat periculos din start? Ani de zile, cuvintele Mântuitorului către Sfântul Siluan mi-au stat ca o întrebare ce aştepta un răspuns adâncit. Începeam să înţeleg câte ceva, dar rămâneau nelămuriri.

În iadul smereniei să-mi ţin mintea, văzându-mi sinele neputincios în afara harului..., și în acelaşi timp, să nu-mi pierd nădejdea în primirea acestui har, în mila lui Dumnezeu, pe care să o cer continuu. Am realizat, treptat, că trebuie să fiu într-un echilibru perfect, pe sârma subţire a drumului spre viaţa veşnică, dezgolindu-mă de un sine... cu urâciunile lui, fără să cad în abis, primind mâna întinsă de Sus.

Nu pot să spun că am înţeles aşa, ca idee, ce înseamnă acele tainice cuvinte, ci mai mult le-am folosit atunci când aripa neagră a deznădejdii încerca să se strecoare în suflet. „Doamne, iar am greşit, până când mă vei ierta...?" Atunci, alături de gândul la tâlharul de pe cruce (cel mântuit), la desfrânata cu lacrimi de pocăinţă, la insistenţa binecuvântată a femeii cananeence, la îndrăzneala sfielnică a femeii cu scurgere de sânge..., deodată cu acestea mi-au venit spre ajutor şi cuvintele de la Sfântul Siluan: ȚINE-ȚI MINTEA ÎN IAD - e drept - DAR NU DEZNĂDĂJDUI!!! Câtă încredere, câtă speranţă am văzut în aceste cuvinte - care nu îmi dau dreptul la greşeli prostești, ci îmi dau puterea de a merge mai departe...


Astfel, un Sfânt aproape necunoscut până acum câțiva ani, prin puţine cuvinte izvorâte din trăirea în căutarea adevărului, a putut avea un mare răsunet în sufletele celor ce l-au citit..., răsunet propagat ca ecou, spre slava lui Dumnezeu întru Sfinţii Săi. Mă alătur astfel tuturor celor care îi cinstesc pomenirea din 24 septembrie, păstrând în continuare spre mare folos cuvintele lui, cu bucurie şi evlavie. (Și nu numai pe acestea amintite, ci şi pe celelalte, ca şi pe cele rodite prin ucenicul Sfântului, prin Sofronie Saharov, arhimadritul).


Adie harul

Plânsul Sfântului Siluan

 

Adie har,

Dinspre brumar,

Ziua Sfântului Siluan.

S-a coborât

Până-n trecut,

Lui Adam, plânsul i-a ştiut.


În Duhul Sfânt,

A cunoscut

Al omenirii chip căzut.

A plâns amar

Când sfântul har

- Ascuns în inimii sertar -

Îl încerca, îl învăţa,

Cu lacrimi, El îl dăruia!


Pentru omenire Sfântul s-a rugat,

Întru nemurire, el nu ne-a uitat!


„Acum e ceasul al patrulea din noapte. Șed în chilia mea ca într-un palat, în pace şi iubire, şi scriu. Dar dacă vine har mai mult, atunci nu mai pot scrie." (Sfântul Siluan)



Psalmul 50. Bătrâni și eremiți de la Muntele Athos. (Elders & Hermits of Holy Mount Athos)
Doamne miluiește. 
Doamne miluiește.
Doamne miluiește.

 

 

Pentru comanda cărţii „Viaţa şi învăţăturile Sfântului Siluan Athonitul", de Arhim. Sofronie, ediţia a doua, Editura Deisis,  2004, click aici.


Pentru comanda cărţii „Iubesc, deci exist. Teologia arhimandritului Sofronie (1896 - 1993)", de ieromonah Nikolai Saharov, ediţia a doua, 2008, Editura Deisis, click aici. 

 


 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article

http://bestcrmservices.com/ 18/02/2014 06:56

Thanks for sharing this encouraging post! After reading your review about the book “"From Hell despair and hell humility", interested to read it! Please share me the details of online book store from where I can order it?