Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

Proiect didactic / Clasa a cincea / Despre sarbatori

Publié le 19 Septembre 2008 par Mirela in proiecte didactice

DESPRE SĂRBĂTORI, ÎMPĂRȚIREA
ȘI IMPORTANȚA LOR

 


Clasa: a V-a

Disciplina: Religie Ortodoxă

Subiectul (titlul lecţiei): Despre sărbători, împărţirea şi importanţa lor

Tipul lecţiei: transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe

Durata lecţiei: 50 min.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O1: să definească sărbătoarea religioasă;

O2: să indice felurile sărbătorilor religioase;

O3: să enumere sărbători religioase conoscute pentru fiecare categorie (cel puţin câte trei);

O4: să explice cum se petrece o zi de sărbătoare religioasă de către un creştin.

Obiective formativ-educative:

- să conştientizeze importanţa şi necesitatea participării la slujbele Bisericii, în duminici și sărbători.

Strategia didactică:

-       mijloacele de învăţământ folosite la lecţie: calendarul bisericesc de perete, icoane;

-       metodele de învăţământ folosite la lecţie: conversaţia, explicaţia, problematizarea, argumentarea, exerciţiul, lectura;

-       formele de organizare a clasei: frontal, individual, lectura individuală.

Bibliografia:

-         Liturgica teoretică, Pr. Ene Branişte, Editura „Credinţa noastră", Bucureşti, 1997;

-         Dicţionar religios, Ion M. Stoian, Editura Garamond, Bucureşti, 1995;

-         Patericul, Episcopia Ortodoxă Română Alba-Iulia, 1997;

-         Liturghia: Cerul pe Pământ, Sfântul Ioan din Kronştadt, Editura Deisis, Sibiu, 1996;

-         Mineiul pe Decembrie, ediţia a şasea, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1991;

-         Metodica predării religiei, Prof. Monica Opriş, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000;

-         Credinţa ortodoxă, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 1996.



Desfăşurarea lecţiei:


I. Moment organizatoric


- Salutul;

- Rostirea rugăciunii „Împărate ceresc";

- Prezenţa.

Se pot rosti rugăciuni pentru cei bolnavi (colegi, profesori, părinţi), rugăciuni la vreme de secetă, de necontenire a ploilor, de mulţumire etc., după caz.

II. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse


- Ce sărbători religioase cunoaşteţi?

Prezentarea lecţiei noi: „Despre sărbători, împărţirea şi importanţa lor"

- Vom discuta astăzi despre ce înseamnă o sărbătoare religioasă, despre tipurile de sărbători religioase, despre importanţa participării noastre la slujbele religioase de sărbători şi despre felul cum ne petrecem timpul într-o zi de sărbătoare.

III. Transmiterea noilor cunoştinţe


a) Definiţia sărbătorii religioase:

Sărbătoare = zi în care se cinsteşte un eveniment religios legat de Persoanele Sfintei Treimi, de Maica Domnului sau în onoarea unui Sfânt, a Sfinților Îngeri sau a Sfintei Cruci, când are loc Sfânta Liturghie. (Se notează pe tablă / în caiete.)


b) Împărţirea sărbătorilor:

Sărbătorile religioase

- A. sărbători domneşti (praznice împărăteşti) - legate de Mântuitorul Hristos, de Dumnezeu-Tatăl şi de Duhul Sfânt, cu dată schimbătoare în funcţie de Paşti sau cu dată fixă; legate de Maica Domnului; fiecare duminică.

- B. sărbătorile Sfinţilor mai importanţi, ale Îngerilor şi ale Sfintei Cruci.

 

Familia lexicală a cuvântului „praznic":


Praznic
= sărbătoare religioasă.

Prăznicar = icoană a unei sărbători religioase, care se pune pe iconostas la închinat pe toată durata sărbătorii.

Prăznicean (rar) = persoană care respectă sărbătorile.

A prăznui = a serba un eveniment religios.

Prăznuire = sărbătorire a unui eveniment religios.

 

 

Se observă un calendar bisericesc de perete şi se dau exemple pentru fiecare tip de sărbători. Apoi se urmăreşte lista cu toate sărbătorile mari din an:

I. Praznicele împărăteşti cu dată schimbătoare în funcţie de data Paştelui:

- 1. Duminica Floriilor (cu o săptămână înainte de Paşti);

- 2. Duminica Învierii Domnului (Paştile);

- 3. Înălţarea la Cer a Mântuitorului (la patruzeci de zile de la Paşti);

- 4. Duminica Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile - la cincizeci de zile de la Paşti sau la zece zile de la Înălţare).

II. Praznicele împărăteşti cu dată neschimbătoare:

- 1. Naşterea după trup a Mântuitorului nostru Iisus Hristos - 25 decembrie;

- 2. Tăierea împrejur a Domnului - 1 ianuarie;

- 3. Botezul Domnului - 6 ianuarie;

- 4. Întâmpinarea Domnului - 2 februarie;

- 5. Schimbarea la Faţă - 6 august.

III. Praznice împărăteşti în cinstea Maicii Domnului:

- 1. Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu - 8 septembrie;

- 2. Intrarea în Biserică (aducerea la templu) a Sfintei Fecioare - 21 noiembrie;

- 3. Buna-Vestire - 25 martie;

- 4. Adormirea Maicii Domnului - 15 august.

IV. Sărbătorile Îngerilor, ale Sfinţilor mai importanţi şi ale Sfintei Cruci:

- 1. Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti - 8 noiembrie;

- 2. Înălţarea Sfintei Cruci - 14 septembrie;

- 3. Duminica Sfintei Cruci (a III-a din Postul Mare);

- 4. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir - 26 octombrie;

- 5. Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei - 6 decembrie;

- 6. Sfântul Arhidiacon Ştefan - 27 decembrie;

- 7. Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei - 1 ianuarie;

- 8. Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului - 7 ianuarie;

- 9. Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur - 30 ianuarie;

- 10. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - 23 aprilie;

- 11. Sfinţii Împăraţi Constantin şi maica sa, Elena - 21 mai;

- 12. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (Drăgaica sau Sânzienele) - 24 iunie;

- 13. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - 29 iunie;

- 14. Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul - 20 iulie;

- 15. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul - 29 august;

- 16. Duminica Tuturor Sfinţilor (pentru sfinţii necunoscuţi) - prima duminică după Rusalii (Cincizecime), cu dată variabilă.


c) Cum petrecem într-o zi de sărbătoare:

- alungăm grijile obişnuite;

- mergem la Sfânta Liturghie şi ascultăm cântările şi citirile cu mare atenţie;

- după-amiază, fie mergem în vizită la o rudă bolnavă, fie ajutăm cu ce putem oameni săraci, fie citim din cărţile sfinte; astfel ne odihnim trupul şi ne îngrijim de suflet.


d) Ce daruri primim prin participarea la slujbe în zi de sărbătoare:

- prietenia cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Sfinţii şi cu Îngerii;

- harul lui Dumnezeu, care ne ocroteşte întreaga viaţă;

- liniştea sufletului, bucurie, pace, dragoste;

- luminarea minţii;

- noi pomenim pe Sfinţi pe pământ, iar ei ne pomenesc în cer, în casa veşnică a lui Dumnezeu.

IV. Fixarea noilor cunoştinţe


- Prin întrebări, exerciţii şi printr-o lectură din Pateric:

  

   Ce înseamnă pentru un creştin „zi de sărbătoare"?

   Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi, pe rând, cuvintele din familia lexicală a cuvântului „praznic".

   De câte feluri sunt sărbătorile? Daţi câteva exemple de sărbători, dintre cele la care aţi participat.

   Cum serbează un creştin un praznic al unui sfânt sau un praznic împărătesc?

   De ce nu sunt toate zilele din an sărbători cu cruce roşie, ci mai sunt şi zile de post, de pomenire a morţilor etc.?

   De ce nu se munceşte, în mod obişnuit, în zi de sărbătoare?

   Ce foloase sufletești obţinem prin participarea la slujbele care se fac în sărbători?


Lectură din Pateric:

Din viaţa fericitului Pavel cel smerit

Fericitul Pavel a participat într-o zi de sărbătoare la o slujbă de la o mănăstire. El avea darul de la Dumnezeu să vadă cu ce suflet intră fiecare călugăr la slujbă. De aceea, el stătea la uşa bisericii, şi vedea pe fiecare intrând cu îngerul păzitor bucuros şi cu faţa luminată. Dar pe unul dintre ei l-a văzut negru la faţă, iar pe diavoli cum îi puneau un belciug la nas, pe când îngerul lui păzitor plângea departe. Şi numai Pavel vedea acestea, ceilalţi nevăzând decât cele obişnuite.

De aceea, fericitul Pavel s-a pus pe plâns, de durere că îl vede pe acel călugăr cu o stare atât de întunecoasă. Dar la sfârşitul slujbei, Pavel a văzut şi pe acel călugăr ieşind din biserică luminos, împreună cu îngerul păzitor, iar pe diavoli stând departe. Atunci Pavel a strigat de bucurie şi a chemat pe toţi călugării, rugându-l pe cel ce se schimbase la suflet să le povestească ce s-a întâmplat. Acela a zis:

- Eu sunt om păcătos. Iar astăzi, intrând în Sfânta Biserică, am auzit cuvintele profetului Isaia: „spălaţi-vă şi vă curăţiţi, scoateţi vicleşugurile din inimile voastre înaintea ochilor mei, învăţaţi-vă a face bine şi de vor fi păcatele voastre ca tăciunele, ca zăpada le voi albi!" Iar eu, auzind acestea, m-am umilit în inima mea şi am zis către Dumnezeu: „De astăzi, o, Stăpâne, primeşte-mă şi pe mine cel ce mă pocăiesc şi cad înaintea Ta, şi mă depărtez de acum înainte de tot păcatul!" Şi am ieşit din Biserică hotărât să nu mai fac nici un rău înaintea ochilor lui Dumnezeu.

Atunci toţi cei ce au auzit acestea au slăvit bunătatea şi marea milă a lui Dumnezeu, pe care o revarsă celor ce se pocăiesc, în Biserica Sa.

V. Aprecierea, asocierea, generalizarea

Sfântul Ioan din Kronştadt ne învaţă:

Pentru că mulţi elevi nu ştiu ce înseamnă şi ce importanţă au multe rugăciuni de la sfintele slujbe ale Bisericii, vom explica la fiecare lecţie, pe cât posibil, câte un fragment de slujbă (mai ales din Sfânta Liturghie).

„Aliluia" - înseamnă „Lăudaţi pe Domnul"; este cântarea heruvimilor din ceruri. Această cântare ne arată că cetele îngereşti se bucură neîncetat de înţelepciunea, dreptatea, sfinţenia, bunătatea lui Dumnezeu. Se bucură de atotputernicia lui Dumnezeu, arătată în crearea, în purtarea de grijă şi în mântuirea lumii. Îngerii se şi miră şi se înspăimântă înaintea Creatorului şi Mântuitorului.

Cântarea „Aliluia" e des folosită la orice slujbă, însemnând faptul că şi îngerii slujesc lui Dumnezeu împreună cu noi, formând împreună cu credincioşii un singur cor, o singură Biserică, o singură adunare. Învăţăm de aici că în Biserică se cade să stăm şi să ne rugăm cu atenţie, ascultând cântările şi citirile.

Concluzia lecţiei: Să sărbătorim pe Dumnezeu şi pe Sfinţii Săi prin participare atentă la slujbele Bisericii şi prin viaţă liniştită şi curată!

VI. Activitatea suplimentară

Alegeţi o lună din calendarul bisericesc şi clasificaţi sărbătorile cuprinse în ea (trecute cu roşu, cu cruce roşie înainte) după împărţirea învăţată la lecţie.

VII. Încheierea

Rugăciunea „Cuvine-se cu adevărat".


 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova
 

Commenter cet article