Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Povestea Contelui Ecler si a Printesei Amandina

Povestea Contelui Ecler şi a prinţesei Amandina

 

 

 


- Azi, mami, aş dori prăjitura şcolarului silitor... Dar cum o fi o asemenea prăjitură? Eu îmi imaginez că trebuie să aibă şi frişcă, şi ciocolată, şi glazură...

- Ei bine, prăjitura şcolarului este şi o reţetă de prăjitură, cum doreşti tu..., dar care se face musai când se spune o poveste despre prăjituri! Aceasta, pe care o vrei tu, e o prăjitură în formă de ghiozdan, cu cremă de ciocolată, ornată cu frişcă şi cu glazură bleu. Numai că în acest ghiozdan nu încape vreo rechizită!

- Mmm..., abia aştept, mami, un desert delicios! Şi o poveste care o să-mi lase gura apă!

- Se spune că a fost odată, de mult de tot, încât nici bunicuţa ta nu mai ţine minte când a fost, o ţară a Prăjiturilor, condusă de Tort-Împărat şi de Împărăteasa Tartă. Pe fetiţa lor o chema prinţesa Amandina. În ţara lor era frig (toată țara era ca un imens frigider) şi cea mai mare teamă a localnicilor (care se chemau, foarte mulţi, Fursec cu cremă şi Biscuite cu cremă) era să nu vină vreo căldură, care să-i topească sau să-i strice.

La petrecerile de la palat nu se consumau niciodată prăjituri, ci numai siropuri şi şarlote, iar totul la masă trebuia să fie dulce.


Ei...

Crescând fata lui Tort Împărat, se făcu o frumuseţe de prinţesă, care în loc de coroniţă purta o bomboană fondant. Unde să-i găseşti un soţ pe măsură? Stătea împăratul îngândurat, de i se prelingea glazura... Îi atrăgea atenţia împărăteasa Tartă (de vişine), care chema slujitorii să-i reorneze soţul cu alt strat de glazură, din bidoane uriaşe.

- Dragul meu şi iubitul meu soţ, nu este o problemă atât de mare să ne mărităm fata. Cum ai face, dacă, de exemplu, s-ar isca vreun război cu Linguriţă Împărat cel pofticios, sau cu Cuţit Împărat... Ori ce ne-am face dacă un val de căldură ne-ar topi supuşii, ca şi pe noi? Sau dacă s-ar înmulţi duşmanii noştri, E-urile cancerigene? Să ne gândim, deci, cu pace, la un ginere potrivit să rămână împărat în locul tău - nu acum, Doamne fereşte, ci la bătrâneţe - şi care să o facă fericită pe prinţesa noastră mult iubită.

- Ei, m-au înseninat cuvintele tale, iubită soaţă. Voi convoca sfetnicii de seamă ai curţii şi vom rezolva şi această problemă care îmi fură tihna în ultimele zile şi nopţi. Aşa e, mă frământ prea mult, şi numai pentru că o fată avem... şi ţin la ea ca la... bomboanele din coroană!


Sfatul sfetnicilor fu următorul: să se dea de veste în împărăţie ca toţi cavalerii care doresc să încerce să fie gineri ai lui Tort-Împărat să aducă în dar prinţesei Amandina cea mai gustoasă şarlotă pe care ştiu ei să o pregătească, cu mâna lor, după care să se avânte în lupta cu E-urile cancerigene, duşmani infiltraţi de ceva vreme în împărăţie. Acela care va îndeplini cele două condiţii, va fi alesul şi viitorul împărat din Țara Prăjiturilor.

Mulţi tineri frumoşi, înflăcăraţi şi dornici de a ajunge împăraţi s-au prezentat la palat cu şarlote delicioase şi cu sticluţe care cuprindeau E-urile prinse... Între toţi se remarcase preagustosul Tiramisu, cu şarlota de mere, care prinsese zece E-uri, stabilind un record. E-urile circulau ca nişte gândăcei verzi, care, odată intraţi într-o prăjitură, pe furiş, îi schimbau înfăţişarea, gustul şi îi afectau memoria. Acea prăjitură îşi părăsea brusc familia, considerând-o „inferioară noului ei statut." Împăratul Tort era împotriva modificărilor produse de aceste E-uri, ce veneau din împărăţia lui Travesti-Împărat.

După câteva zile de gustări de şarlote şi înscrieri ale tinerilor, tot Tiramisu conducea. Tort şi Tartă hotărâră să mai aştepte trei zile până la declararea câştigătorului, deşi n-ar mai fi aşteptat - baronul Tiramisu era pe placul lor - numai că Amandina se plânsese mamei că tânărul i se părea cam gras... pentru a fi soţul ei.

În împărăţie îşi ducea zilele şi contele Ecler, departe însă de bârfele zaharisite ale curţii tronului, având un castel de ciocolată albă în Pădurea Trufandalelor. Ajunsese şi la el vestea măritişului apropiat al prinţesei, care, ce-i drept, îi plăcea contelui, care o văzuse pe aceasta o dată, trecând cu caleaşca de zahăr ars prin pădurea sa... Dar el nu era meşter în şarlote... Cât despre E-urile cu pricina, el avea strânse 20 de sticluţe cu gândăcei verzi. Îi considera duşmanii lui. Mâhnit, contele se gândea la Amandina, ce avea să se mărite cu butucănosul Tiramisu... Slujnica palatului, prăjitura Negresa, îşi văzu stăpânul trist şi îi spuse:

- Drag stăpânul meu, cunosc aleanul inimii tale. Mâine se împlineşte termenul împăratului şi, dacă nu ne grăbim, Amandina va fi cununată cu baronul. Vino la bucătărie şi bătrâna ta slujnică te va învăţa reţeta ei, de şarlotă din caramel... Nu a dat greş niciodată şi e o reţetă de familie, numai de mine ştiută.


Luminându-se la faţă, contele Ecler ascultă de slujnica sa şi pregătiră împreună o minunată şarlotă, umplând o formă adâncă, de inimioară. A doua zi, contele ajunse la palat pe când Amandina, plângând cu lacrimi cafenii, era gătită cu o rochie de frişcă proaspătă, pentru cununia cu falnicul şi fericitul Tiramisu. Ecler fu cât pe ce să-şi piardă glazura, de emoţie, auzind plânsetul prinţesei. Grăbit, el înfăţişă împăratului darurile sale. Acestea fură amănunţit cercetate, iar Tort şi Tartă anunţară noul câştigător şi ginere! Mare fu bucuria Amandinei, care îl ştia pe Ecler dintr-un medalion cu portret dăruit de doica ei (prietenă cu prăjitura Negresă), şi îl avea la inimă... Și aşa, o neaşteptată nuntă se sărbători, iar Tiramisu, de ciudă, puse pe slujitorii săi să-l pudreze cu cacao şi plecă supărat... (dar pe drum se întâlni cu Prăjitura Albă-ca-Zăpada, care îi căzu cu tronc, şi se căsători cu ea...).

Povestea e gata, prăjitura, desigur, şi ea...

Am încălecat pe un mâner

Şi v-am spus povestea cu-n Ecler!

(era ecler de capucino...)

 

 

 


Spre povești originale (creație Mirela Șova), dați click aici.
Spre povești clasice repovestite, dați
click aici.


 

  Autor: Prof. Religie Mirela Șova

Partager cet article

Repost 0

Commenter cet article