Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

Piesa de teatru - O altfel de lectie

Publié le 3 Septembre 2008 par Mirela in Piese de teatru - scenete





       

        DIMINEȚI DE ANOTIMP
                O ALTFEL DE LECȚIE
Piesa de teatru religios pentru copii, Literatura & Religie

 

 

Personaje:

Profesorul de Religie -
poate fi un elev sau chiar profesorul coordonator

Elevii - 7 copii (din ciclul primar)

Primăvara, cu costumație care să sugereze anotimpul, după inspirație

Vara, idem

Toamna, idem

Iarna, idem

 


Elevii stau pe scaune (aşezate în forma dorită). Cele patru anotimpuri țin în mână obiecte specifice: primăvara, o floare; vara - un fruct sau un coșuleț cu fructe; toamna - un mănunchi de frunze; iarna - un fulg de nea confecţionat sau o panglică de beteală. Ele nu sunt încă intrate în scenă. Atunci când le vine rândul să vorbească, fiecare pășește în față, după care se retrage deoparte.




Profesorul (vorbind blând către elevi):
În fiecare anotimp

Sunt sărbători domneşti;

Domnul le-a dat din timp în timp

Cu drag să le cinsteşti.

Uitaţi-vă în calendar,

Acolo le găsiţi;

Sunt pentru omenire dar,

Ca să vă amintiţi

De tot ceea ce s-a-ntâmplat

Pe-al mântuirii drum,

De ceea ce-i de neuitat

Din veac până acum...


Elevul 1: Şi nu e calendarul prea greu

Dacă se adaugă sărbători mereu?


Profesorul: Nu, niciodată nu-i prea greu!


Elevul 2: Da, dar probabil că un anotimp este mai încărcat cu sărbători, nu? Eu aş zice că e vara, pentru că e vacanţă!


Intră cele patru anotimpuri. Ele vin lângă profesor, pentru a discuta, de fapt, cu elevii.


Profesorul: Avem oaspeţi neaşteptaţi,

Poftiţi la noi, haideţi, intraţi,

Oare de unde aţi venit?

Aveţi ceva de lămurit?


Primăvara: Ne-am gândit ca fiecare

Să-i înveţe pe copii

Despre sărbători, în care

Primeşti din cer bucurii.

Iată, mi se dă cuvântul

Mie prima; vă-ntrebaţi

De ce oare? Vreau răspunsul

Ca voi înşivă să-l daţi!


Elevul 3: În primăvară postul ne urcă înspre Paşte,

Natura bucuroasă tresaltă şi renaşte,

Ce altă sărbătoare-i mai mare ca-Învierea,

Când veşnicia-şi curge în lume adierea?


Toţi elevii (în cor): Nu-i sărbătoare mai mare ca Învierea!


Primăvara: Aşa e, dar sunt şi alte

Zile de sărbătorire:

Constantin sfântul, Elena,

Ziua de Bunavestire,

Sfântul Gheorghe şi Izvorul

Cel plin de tămăduiri,

Răsfoieşte calendarul,

Citind ale lor numiri!


Elevul 4: Dar ai şi o zi amară,

Când eşti toată-ndoliată,

Primăvară, primăvară,

Cu flori mândre-ncununată!

Ziua Vinerii de Patimi,

Când Hristos fu pus pe Cruce,

De durere tu te clatini

Şi mireasma toată-ţi fuge...

Nu mai plânge, nu mai plânge...


Primăvara: Plâng în Vinerea aceea

Şi Îi pun flori pe mormânt,

Dar aştept apoi scânteia

Fericirii, învingând.

Şi ciocnesc ou roş de Paşte,

Spun „Hristos a înviat",

Răspunsul, cine-l cunoaşte,

Să ni-l spună imediat!


Toţi elevii: Adevărat a înviat!


Vara: Eu urmez cu multe alte

Preafrumoase sărbători;

Cu lumină şi cu flori

Şi cu rugăciuni înalte!

Înălţarea, Cincizecimea,

Ziua Preasfintei Treimi,

Sfinţi Apostoli din vechimi,

Sfântului Ioan, naşterea.


Elevul 5: Ştiu că sunt şi două posturi,

Şi mai ştiu de Sfânt Ilie,

De mutarea sus, la ceruri

A Născătoarei, Marie.

De Sfântul Ştefan cel Mare,

De Pantelimon cel Sfânt,

De a Domnului Schimbare

La Faţă; oare mai sunt?


Vara: Tăierea de cap a celui

Ce I-a fost naş lui Hristos,

Vestitorul Mielului

Şi prieten credincios.

E Ioan Botezătorul,

Ce-i cinstit în multe zile,

Înaintemergătorul;

Ştii de el ceva, copile?


Elevul 1: Cum să nu ştiu?

Ne-a învăţat domnul profesor!


Toamna: Toamna vine cu-nceputul

Anului bisericesc

Şi al şcolii, nu greşesc!

Frunza-şi pierde coloritul.

Mai întâi se naşte Maica,

Apoi Crucea se înalţă,

Cuvioasa Parascheva

De la Iaşi ne dă povaţă.

Vedeţi, sunt şi flori de toamnă,

Ale Raiului brânduşe,

Sfinte, Sfinţi, ce ne îndeamnă

Pe-a iubirii cărăruşă.

 

Elevul 2: Şi doi Sfinţi cu-acelaşi nume,

Dar cu zi deosebită:

Dimitrie, care-n lume

Au dus viaţă renumită;

Unul ocroteşte-n taină

Municipiul Bucureşti,

Celălalt, cu veche faimă,

E din ţinuturi greceşti.


Toamna: Nu uităm Sfinţii Arhangheli,

Nici Postul Crăciunului,

Intrarea Maicii la templu,

Ziua Apostolului

Ţării noastre, României,

Cu străvechi nume, Andrei.


Elevul 3: Sunt multe sărbători!

Cum le cinstim?

Şi cum putem să ni le amintim?


Elevul 6: Pe mine mama mea m-a învăţat

Ce făcea şi ea, de mică, la sat:

De dimineaţa, faţa îşi spăla

Şi la bisericuţă se ducea.

Cu hăinuţe curate şi cu flori,

Cu pomelnic şi cu trei lumânări.

La toată slujba sfântă ea stătea

Şi cu toţi credincioşii se ruga.

Aşa fac şi eu astăzi, tot aşa!


Toţi elevii: Aşa facem şi noi, da, tot aşa!


Iarna: Vin cu drag şi bucurie,

Aşteptată de copii,

Am pe Sfântul Nicolae,

Cel ce face minuni mii

Şi Crăciunul, când Se naşte

Într-o iesluţă, Hristos,

Măicuţa Îl ocroteşte,

Colindele curg duios.

Îl mai am pe Sfântul Ştefan

Şi iar pe Sfântul Ioan,

Boboteaza şi Ierarhii,

Pe bătrânul Simeon.


Elevul 7: Eu am o nedumerire:

Când mă uit în calendar

Văd aici mai multe zile

Însemnate. Ce de, dar?


Elevul 4: În fiecare zi, la mânăstiri,

Se pomenesc alţi Sfinţi şi întâmplări;

Dar între ele sunt deosebiri,

Nu toate sunt în lume sărbători.

În Vieţile de Sfinţi, dacă citeşti,

În fiecare zi afli un sfat.

Prietene, aşa te-nţelepţeşti,

Aflând despre ceva preaminunat.


Profesorul: Sunt încântat de câte spun elevii,

Cred că de la un preot le-au ştiut;

Eu doar împrospătez ce cunosc ei

Şi îi îndemn să adâncească tot mai mult!


Elevul 7: Să spunem rugăciunea de sfârşit,

Să mulţumim oaspeţilor de soi,

La sărbători noi astăzi ne-am gândit,

Căci Sfinţii sunt mai mult decât eroi!


Personajele spun cu toate rugăciunea:


Dumnezeului Ceresc

Dumnezeule Ceresc,

Către Tine îndrăznesc

Să Te chem în zile mari,

Sărbători din calendar.

Şi Te chem şi-n zile mici,

Ca să fii mereu aici.

La Tine nu-i nicio zi

Făr-un Sfânt a o sfinţi.

La Tine nu-i nicio noapte

În care să fii departe.

Casele au calendar,

Ca noi să avem habar

Că tot anul e sfinţit,

Timpul e blagoslovit!




Pentru pagina de linkuri spre piese de teatru, dați click aici.


  

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova


Commenter cet article