Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

Proiect didactic / Clasa a patra / Despre ierarhia bisericeasca

Publié le 1 Septembre 2008 par Mirela in proiecte didactice

DESPRE IERARHIA BISERICEASCĂ ÎN GENERAL - TREPTELE IERARHIEI



Clasa: a IV-a

Disciplina: Religie Ortodoxă

Subiectul (titlul lecţiei): Despre ierarhia bisericească în general (Treptele ierarhiei)

Tipul lecţiei: transmitere / însuşire de cunoştinţe

Durata lecţiei: 45 min.

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să:

O1: să indice componenţa ierarhiei bisericeşti şi atribuţiile acesteia;

O2: să compare între ierarhia îngerească, cea a Vechiului Testament şi cea de la Hristos;

O3: să completeze tabelul cu rubricile ştiu / vreau să ştiu / am aflat, referitor la lecţia de zi;

O4: să alcătuiască enunţuri în care să folosească următoarele cuvinte: „preot", „episcop", „parohie", „eparhie", „înger", „diacon".

Obiective formativ-educative:

- să-și dezvolte respectul față de ierarhia Bisericii şi să participe la slujbele sfinte săvârșite de aceasta.

Strategia didactică:

-       mijloacele de învăţământ folosite la lecţie: caietul auxiliar.

-       metodele de învăţământ folosite la lecţie: ştiu / vreau să ştiu / am aflat, conversaţia, explicaţia, conversaţia euristică, exerciţiul, problematizarea.

-       formele de organizare a clasei: frontală, individuală.

Bibliografia:

Caietul auxiliar de Religie, Liturgica teoretică, Biblia, Sfântul Ioan din Kronstadt - „Liturghia - cerul pe pământ", Metodica predării Religiei (Opriş).



Desfăşurarea lecţiei:


I. Moment organizatoric


- salutul, rugăciunea, prezenţa.

II. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse


- se notează titlul. Se va urmări prezentarea treptelor ierarhiei bisericeşti printr-o metodă de învăţământ modernă (ştiu / vreau să ştiu / am aflat).

III. Transmiterea noilor cunoştinţe


 Se întocmește un tabel pe tablă, de la începutul lecţiei.


Ştiu

Vreau să ştiu

Am aflat










Se discută cu elevii pentru completarea primelor două rubrici ale tabelului, care să se refere la ce ştiu ei şi la ce vor să ştie despre Ierarhia bisericească. Apoi se prezintă cunoştinţele noi. După prezentare, se va completa de către ei, independent, rubrica „Am aflat".


- Voi, dragi copii, ştiţi de câte feluri sunt îngerii? Un Sfânt, Dionisie Areopagitul, ne-a scris despre aceasta, şi ne-a spus că îngerii sunt împărţiţi în trei trepte, pe fiecare treaptă fiind trei categorii de îngeri. Adică:

I) Serafimi, Heruvimi, Tronuri;

II) Domnii, Stăpânii, Puteri;

III) Începătorii, Arhangheli, Îngeri.


Şi toţi se cheamă „îngeri", adică vestitori ai voii lui Dumnezeu.

Cei din prima treaptă se află cel mai aproape de Dumnezeu şi primesc de la El harul luminos şi plin de dragoste. Ei transmit acest har şi celorlalte trepte de îngeri. Ultima ceată, care se numeşte chiar „Îngeri", ne aduce şi nouă, oamenilor, descoperirile şi veştile de la Dumnezeu. Aceasta este ierarhia cerească, a Sfinţilor Îngeri.


Din mila lui Dumnezeu, îngerii i-au învăţat şi pe oameni să aibă o ierarhie după modelul celei cereşti. Înainte de Hristos, în legea Vechiului Testament, cele trei trepte ale ierarhiei erau:


I) arhiereul
(primul a fost Aaron, fratele lui Moise);

II) preotul (dintre fiii şi urmaşii lui Aaron, din seminţia lui Levi);

III) levitul (tot din seminţia lui Levi).


Dar această ierarhie nu avea putere adevărată. Jertfele preoţilor Vechiului Testament erau de animale, fără puterea de a şterge păcatele oamenilor.


Hristos a adus oamenilor o nouă ierarhie, cu putere adevărată, dată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Şi anume:  


I) Episcopul (arhiereul);

II) Preotul;

III) Diaconul.


Să vedem, pe rând, ce are în grijă fiecare treaptă a ierarhiei bisericeşti de la Hristos.

Toată ierarhia are drept scop curăţirea, luminarea şi desăvârşirea (apropierea de Dumnezeu) celor aflaţi în grija ei, adică a creştinilor şi a celor ce vor să devină creştini ortodocşi.


 Episcopul - poate săvârşi orice slujbă; reprezintă treapta cea mai înaltă a ierarhiei. După cum în cer Dumnezeu este Ierarhul şi Dătătorul tuturor darurilor de care se bucură îngerii, tot astfel, pe pământ episcopul este izvorul tuturor darurilor care se împărtăşesc celorlalte trepte bisericeşti. El este urmaşul Sfinţilor Apostoli. Numai episcopii pot sfinţi Sfântul şi Marele Mir (folosit la Mirungere etc.), numai ei pot hirotoni (adică să transmită din puterea lor şi altora, să sfinţească alţi episcopi, preoţi, diaconi), numai ei pot sfinţi bisericile. Înseamnă că fără episcopi nu ar rezista Biserica.

În timpul slujbei, episcopul Îl reprezintă pe Hristos. El are în grijă o eparhie, adică un număr de parohii şi de mânăstiri de pe un anumit teritoriu.

Parohia este adunarea credincioşilor şi a preotului din jurul unei biserici. Eparhia cuprinde mai multe biserici, deci mai multe parohii.

Prin puterea pe care o au episcopii (ca şi preoţii) de a dezlega şi lega păcatele, dar şi pentru puterea pe care o au de a preschimba, prin invocarea Duhului Sfânt, pâinea şi vinul în Trupul şi în Sângele lui Hristos, ei îi întrec chiar şi pe îngeri. Episcopii au putere asupra cerului, pământului, dar şi a iadului, dată de Duhul Sfânt (pentru că episcopii şi preoţii, cu rugăciunile către Dumnezeu şi cu jertfele lor de la Sfânta Liturghie, pot să ajute şi sufletelor ce se află în iad).


 Preotul - e urmaş al celor şaptezeci de ucenici ai Mântuitorului. Hristos a avut doisprezece Apostoli şi şaptezeci de ucenici. În parohia lor, preoţii pot face orice slujbă, în afara celor pe care au voie să le facă numai episcopii. La slujbă, preotul aduce lui Dumnezeu rugăciunile credincioşilor din parohia sa; dar aduce şi credincioşilor de la Dumnezeu harul Său dumnezeiesc, iertarea păcatelor, viaţa veşnică.


 Diaconul - avea înainte în biserică mai multe roluri decât azi, pentru că erau mulţi adulţi care voiau să se boteze şi care trebuiau învăţaţi de către diaconi credinţa cea adevărată. Astăzi, diaconii îi ajută la slujbe pe preoţi şi mai ales pe episcopi. Ei nu pot sluji singuri la nicio slujbă. În timpul slujbei, diaconii îi reprezintă pe Sfinţii Îngeri.

  

ierarhie = organizare, rânduială de la mare la mic. Ierarhul este cel din fruntea unei ierarhii.

„Urmaţi toţi episcopului, precum Iisus Hristos urmează Tatălui, şi preoţilor ca Apostolilor, iar pe diaconi respectaţi-i ca pe o poruncă a lui Dumnezeu." (Sfântul Ignatie Teoforul)

„Teme-te de Domnul şi slăveşte pe preot" (Sirah 7, 32).

 

În drumul nostru pe calea cea îngustă a mântuirii, episcopii, preoţii şi diaconii ne sunt călăuzitori și mijlocitori, de aceea cu recunoștință le aducem dragostea, respectul şi rugăciunile noastre.

(În funcție de întrebările puse de elevi, atunci când se alcătuiește rubrica "Vreau să știu", profesorul de Religie va răspunde și la acestea, lămurind toate cele pe care aceștia le doresc, în limita timpului și a referinței la obiect a întrebărilor. De asemenea, va antrena clasa la dialog, nu doar va expune unilateral cunoștințe).
 

IV. Fixarea noilor cunoştinţe

- Întrebări şi discuţii:

     
      Care sunt treptele ierarhiei din Vechiul Testament?

      Care este ierarhia înfiinţată de Hristos?

      După ce model sunt aceste ierarhii?

      Ce rol are ierarhia bisericească?

      Ce slujbe pot fi făcute numai de către episcop?

      Al cui urmaş este episcopul? Dar preotul?

      Care este diferenţa dintre eparhie şi parohie?

      Pe cine reprezintă diaconii la slujbă?

V. Aprecierea, asocierea, generalizarea


- Să ştim mai mult!


Cum îi salutăm pe păstorii noştri duhovniceşti?

În mod normal, cel mai des ne întâlnim pe stradă cu preoţii, care îşi păstrează permanent îmbrăcămintea specifică. Le spunem: „Sărut mâna, părinte!" şi le sărutăm mâna dreaptă. Mulţi se întreabă de ce se sărută mâna preoţilor. Răspunsul este simplu: preoţii se împărtăşesc la fiecare Sfântă Liturghie la care participă. Dar ei nu se împărtăşesc precum credincioşii obişnuiţi. La împărtăşire, ordinea este: întâi episcopul, apoi preoţii, apoi diaconii (în altar, fără ca restul credincioșilor să-i vadă), apoi bărbaţii, femeile, copiii. Diaconii primesc părticica Sfântului Trup în palma dreaptă, de la preot. Preoţii iau singuri cu mâna stângă părticica Sfântului Trup şi şi-o pun în palma dreaptă, de unde o mănâncă. Apoi beau din Sfântul Potir de trei ori Sfântul Sânge al Mântuitorului.

Iată de ce sărutăm mâna persoanelor sfinţite. Pentru respectul datorat celor ce ne sunt păstori pe drumul mântuirii, dar şi pentru că aceste mâini sunt sfinţite prin deasa lor atingere de Sfintele Taine.

Dacă ne întâlnim cu un episcop, îl salutăm cu „Binecuvântaţi, Preasfinţite Părinte", cerându-i astfel binecuvântarea.


 

De la Sfântul Ioan din Kronştadt

Sfântul Ioan a fost un Sfânt preot care a trăit între anii 1829 - 1908 în Rusia. Centrul vieţii sale a fost Sfânta Liturghie. El a scris şi despre preoţie.

"În timpul Sfintei Liturghii, preotul nu este numai un slujitor al lui Dumnezeu ci, mai mult, un prieten al lui Dumnezeu, care stă înaintea Lui ca mijlocitor pentru poporul lui Dumnezeu. El, preotul, Îl preamăreşte pe Dumnezeu şi Îi aduce mulţumire în numele tuturor credincioşilor şi împreună cu ei. El vesteşte cu glas mare în numele lui Dumnezeu, tuturor credincioşilor, făgăduinţa Sa de milă şi de mântuire: Să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi ca un Bun şi de oameni Iubitor. Deci cum trebuie credincioşii să-l cinstească pe preot, să-l preţuiască, să-l iubească şi să-l păzească! Dar şi preotul cum trebuie să se poarte, cât de drept, cât de sfânt, de prevăzător, de înţelept de treaz şi de blând trebuie să fie!"

 

- Lectură biblică:

Cum trebuie să fie un slujitor bisericesc? Poate unii dintre voi vor să devină preoţi. Aceasta nu este o simplă meserie şi nici o slujbă pe care să o căutăm pentru a fi cinstiţi de alţii. Numai cine simte chemare de la Dumnezeu şi duce o viaţă dreaptă poate să îndrăznească. În plus, trebuie să aibă şi o pregătire şcolară specială: să urmeze în loc de liceu obişnuit Seminarul teologic, iar ca facultate, pe cea de Teologie, secția Pastorală. Iată ce ne spune Sfânta Scriptură despre aceasta:


„Se cuvine, dar, ca episcopul să fie fără de prihană, bărbat al unei singure femei (la începutul creştinismului, şi episcopii puteau fi căsătoriţi), veghetor, înţelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să înveţe pe alţii, nebeţiv, nedeprins să bată, neagonisitor de câştig urât, ci blând, paşnic, neiubitor de argint, bine chivernisind casa lui, având copii ascultători, cu toată bună-cuviinţa;

Căci dacă nu ştie cineva să-şi rânduiască propria lui casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu? (...)

Diaconii, de asemenea, trebuie să fie cucernici, nu vorbind în două feluri, nu dedaţi la vin mult, neagonisitori de câştig urât, păstrând taina credinţei în cuget curat."                                               

(I Timotei, capitolul III, versetele 2-9)


Este subînțeles că şi preoţii, nu numai episcopii şi diaconii, trebuie să fie aşa cum ne arată cuvintele inspirate ale Sfintei Scripturi.

 

VI. Activitatea suplimentară


Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: „episcop", „preot", „diacon", „parohie", „eparhie", „înger".

VII. Încheierea


- rugăciunea, salutul.

 

 

Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article