Psalmii 109 - 113

Psalmul  109

Dumnezeu spune lui Dumnezeu:

- Şezi de-a dreapta Mea, e sfatul Meu,

Iar Eu voi zdrobi vrăjmaşii Tăi,

La picioare-Ţi vor cădea cei răi!

Dumnezeu Îi dă lui Dumnezeu

Toiagul puterii peste rău,

Sceptrul de-Împărat peste Sion;

El peste poporul sfânt e Domn.

Sus, în ceruri, Sfinţii strălucesc;

Iară Domnul, Fiu dumnezeiesc,

E născut din Tatăl, dinainte

De-a fi lună, soare, stea sau minte.

Preot este Domnul, din vecie,

Nu după vreo omenească voie,

Ci după a Tatălui chemare;

E de-a dreapta Lui, spre judecare.

În ziua mâniei va zdrobi

Pe cei ce nu vor vrea a-L iubi;

Va bea din pârâul umilinţei,

Va purta coroana biruinţei!

Acesta este un alt Psalm mesianic, care vorbeşte despre Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu - Tatăl, umilit pe pământ, dar înălţat ca Împărat şi Judecător al lumii. „Sionul", peste care El e Împărat, e, de fapt, Biserica creştină.

Psalmul  110

Doamne, Doamne, Te voi lăuda,

Slavă-Ţi dau cu toată inima;

La un loc cu Sfinţii şi cu Drepţii,

Adunat la sfat cu înţelepţii.

Lucrurile Tale, Doamne, -s mari,

Minunate, drepte, sfinte, tari,

Măreţia-Ţi laud şi puterea,

Că Ţi-ai împlinit, în lume, vrerea!

Domnul, milostiv şi îndurat,

Hrană celor înţelepţi le-a dat:

Mană, celor ce se tem de El

Şi-L vestesc în neamul Israel.

Şi i-a învăţat cuvântul sfânt,

Ca să-L moştenească pe pământ.

Le-a dat legi, porunci adevărate,

Pline de lumină şi dreptate.

Poporului i-a dat izbăvire,

După sfânta Sa făgăduire.

Numele Lui este minunat,

Înfricoşător s-a arătat.

Prima treaptă a înţelepciunii

E teama de părăsirea Lui.

Cine-L laudă pe Dumnezeu

Va trăi cu El în veci, mereu!

Psalmul  111

Fericit este bărbatul

Care se teme de Domnul!

Care, împlinind porunca,

Găseşte pace adâncă.

Neamul lui se întăreşte,

Seminţia îi sporeşte

Şi se binecuvintează,

Slava îl încununează.

Bogăţie, spor, dreptate,

El le va avea pe toate

Şi-acum, şi-n eternitate,

Dumnezeu îi face parte.

Întunericul se pleacă,

Când lumina îl îneacă;

Domnul răsare în lume

Ca un Soare, prin minune.

Domnul, milostiv şi drept,

Vede pe cel înţelept;

Îi dă strălucirea vieţii,

Îndurarea frumuseţii.

Bărbatul bun şi milos

Şi la grai cuviincios

Nu se clatină în veac,

Că a dat celui sărac.

Veşnic pomenit va fi,

Gata a nădăjdui

În puterea Domnului,

În mila Stăpânului.

Chiar de e vorbit de rău,

Îl apără Dumnezeu;

Va înfrânge pe duşmani

În ai seculilor ani.

Dreptatea nu i se şterge,

Rodul muncii şi-l culege;

Domnul îl va lăuda,

Lumii îl va arăta.

Păcătosul va scrâşni,

Că nu îl va birui.

Pofta lui se va topi,

Domnul nu-l va mântui!

Psalmul  112

Tineri, prunci curaţi la suflet,

Lăudaţi cu mult răsunet

Numele Domnului -

Lauda omului!

Binecuvântat să fie

De acum până-n vecie

Numele Domnului -

Lauda omului!

De la răsărit de soare,

La apus, daţi lăudare

Numelui Domnului -

Lauda omului!

Domnul e Cel mai înalt

Şi de neamuri lăudat.

Numelui Domnului -

Lauda omului!

Cine se-aseamănă Lui,

Strălucirii Domnului?

Din înalt priveşte,

Totul cârmuieşte.

Domnul scoală din gunoi

Pe sărmani, săraci şi goi,

Pe ei îi slăveşte,

Pe ei îi măreşte.

El ridică fruntea celei

Ce nu a odrăslit fii.

Numelui Domnului -

Lauda omului!

Psalmul  113

Evreii din Egipt când au ieşit,

Apele din cale au fugit.

Marea şi Iordanul s-au plecat,

Dealurile, munţii au săltat.

De ce, mare, râule, voi, munţi,

Aţi fugit şi aţi săltat cu toţi?

V-aţi cutremurat când L-aţi văzut

Pe Domnul, Cel ce a prefăcut

Stânca-n lac şi pietrele-n izvoare,

Apă dăruind cu-ndestulare?

Slavă Ţie, Doamne Dumnezeu,

Pentru mila şi-adevărul Tău!

Păgânii nu au putut să zică

Unde-i Domnul; s-au umplut de frică.

Dumnezeu e-n cer, iar pe pământ

Câte a voit, El a făcut.

Idolii popoarelor păgâne

Sunt făcuţi de omenească mână;

Din argint şi aur măiestriţi,

De niciun folos şi neclintiţi.

Ei au gură, dar nu pot grăi;

Urechi au, dar nu pot auzi;

Nu pot ca să vadă prin metal,

Nu pot pipăi, deşi mâini au.

Nu pot mirosi, nu pot umbla,

Ca ei sunt cei ce-i vor adora!

Israel se-ncrede-n Dumnezeu,

Care l-a scăpat când i-a fost greu.

Domnul le-a fost lor apărător,

Domnul le-a venit în ajutor,

Domnul le-a dat binecuvântare,

Nu i-a părăsit în grea uitare.

Pe toţi credincioşii i-a scăpat,

Pe sărac, ca şi pe cel bogat.

Domnul să vă dea spor tuturor,

Părinţilor şi copiilor!

Să fiţi binecuvântaţi de El,

Oameni înţelepţi din Israel!

De Cel ce-a făcut pământul, cerul;

Binecuvântaţi să fiţi de Domnul!

Doamne, morţii nu Te-or lăuda,

Cei din iad, nu Ţi s-or închina,

Ci noi, cei ce suntem vii, de-a pururi

Te slăvim cu ale noastre guri!

Pentru a lectura Psalmii următori, click aici!

 

Autor: Prof. Religie Mirela Șova

Psalmii in versuri

Mirela Șova