Overblog Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Scrisul e o forma de tacere?... Scrisul iti deschide aripile interioare?... Scrisul e o briza, vara?... Poti scrie pe frunze?

Profetul Iona

Publié le 25 Mai 2008 par Mirela in Poezie clasica

Profetul Iona



N-ai vrut, întâi, profete, să-ţi împlineşti menirea,
De ce te-ascunzi? Te cheamă Însăşi Dumnezeirea!
Corabia se-afundă în drumul tău de fugă,
Acum cine te scapă? Doar o smerită rugă!

 

Uriaşul peşte-ţi este ciudată închisoare,
Căci n-a vrut Domnul milei să te îneci în mare,
Trei zile-ai stat într-însul, o altă profeţie,
În chit, astfel, se scrise, pentru ce va să fie.

 

- Strig tare către Domnul, fiind în strâmtorare,
Iar Domnul mă ascultă, minune de-ndurare!
La Tine-i mântuirea, la idoli doar pieirea,
Tu, viu mă scoţi din moarte, Ţie-Ţi slujeşte firea!

 

Când Domnul porunceşte, şi-un peşte se supune,
La mal, pe înghiţitul profet el îl depune.
Iona atunci se duce la Ninive-n cetate,
Cu nou curaj, vestindu-i, pierzarea prin păcate!

 

Străinii îl ascultă şi-i cred pe loc cuvântul,
Se-ntorc la pocăinţă, încernindu-şi veşmântul,
Mâncarea o refuză, pe Dumnezeu Îl cheamă,
Cerşind cu toţi iertare, de rău să nu dea seamă.

 

Vai ţie, Israele, tu n-ai fost ca Ninive,
Tu ţi-ai lăsat profeţii zadarnic să îţi strige!
Cetatea pocăită aflatu-şi-a scăpare,
Însă Iona profetul e în mânie mare.

 

Cum mama tâlcuieşte copilului său, rostul,
Aşa întru blândeţe îi tălmăceşte Domnul:
- Cum să nu-mi fie milă de o cetate mare,
Cum să o pierd pe dânsa, când vine-n implorare?!




Autor:
Prof. Religie Mirela Șova

Commenter cet article