Overblog
Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Dupa toate cate s-au pierdut - colind, de Mircea Vulcanescu

După toate câte s-au pierdut - colind
de Mircea Vulcănescu

 

Colind sărac,

suflet sărac.

Să pot, m-aș fi făcut colac.

Și-n miez de nucă aș fi vrut să mă

prefac,

dar n-am putut,

căci nu-i pe plac.


Colind sărac,

Suflet sărac.


Și totuși n-am putut să tac

ci îți trimet un gând,

flămând,

ca dorul unui vechi păstor,

colindător,

ce sta veghind

și așteptând,

să vadă cerul coborând.


Colind sărac,

Suflet sărac.


Colind al sufletului meu

eşti gol de sârg, de drag eşti greu;

gol cum e bunul Dumnezeu

născut în staul, printre oi,

nu în palate, ci-n nevoi,

ca să ne fie nouă Frate

şi să ne scoată din nevoi

şi din păcate.


Colind sărac,

suflet sărac.


Prunc de o zi

Domn nefăcut

S-a întrupat Cel Nevăzut

şi din Fecioară S-a născut.

Din slavă plină, din tărie,

ni S-a născut în sărăcie,

Sol coborât din vecinicie,

Vis împlinit,

Hristos în cuie răstignit,

în ieslea rece ne-nvelit,

un bou suflând

îngeri în jurul Lui veghind,

păstori cântând,

amurg pe cerul ruginit…

şi… «trei crai de la răsărit»

ce «spre stea au călătorit»…


Colind sărac,

suflet sărac.


Vin la-nchinat

Şi, dar din sufletul curat

I-au adus aur, să domnească,

Smirnă ca să tămăduiască,

Tămâie, ca să-nvioreze,

Rugă, ca să se-nduioşeze.

Tot ce-nfloreşte, să rodească.

Tot ce-i pierdut, să se-mplinească

Ce este strâmb, să se-ndrepteze.

Săracii să se-ndestuleze.

Furtuna să se liniştească.

Duşmanul să se biruiască.

Toată ispita să-nceteze.

Doar bucuria să cuteze.

Şi robi suntem, ca şi regi,

să ne găsim din nou întregi

prin Taina Lui de căpătâi

în slava noastră cea dintâi.


Colind sărac,

suflet sărac.


O stea azi ni s-a arătat.

E steaua lor? E steaua cui?

A tuturor? A nimănui?

Argat, fecior de împărat,

e steaua Lui…

I-al nostru! Atât L-am aşteptat

şi-L aşteptăm neîncetat

în fiecare an odată

să se nască

să ne pască

şi să ne mântuiască

pe noi, — robii Lui

pierduţi hai hui —

ce-I ducem lipsa greu, când nu-I

că de răsare câte-o stea

pornim grămadă după ea.


Iar de-L găsim,

Îl răstignim,

în cruci,

pe la răscruci.

Dupa toate cate s-au pierdut - colind, de Mircea Vulcanescu

Partager cet article

Commenter cet article