Overblog
Suivre ce blog
Editer l'article Administration Créer mon blog
Blog Mirela Șova

Despre cum incepe omul sa devina tot mai mult al lui Hristos

Despre cum începe omul să devină tot mai mult al lui Hristos –

cu părintele Simeon Kraiopoulos

 

Spuneam că omul cel vechi caută să se mulțumească pe sine însuși. Și fiecare dintre noi este și om vechi, fiecare dintre noi are în el iubire de sine. Ne-am botezat și ne aflăm acum în Biserică, dar, din multe și diferite motive, mai viu în noi tot omul cel vechi a rămas. Și dacă ne dorim să-L urmăm pe Hristos, ca El să poată să ne vindece și să ne conducă acolo unde vrea să ne conducă – adică în împărăția Lui – atunci așa va rândui să ni se întâmple lucrurile, ca iubirea noastră de sine să rămână fără hrană. Altfel nu va muri.

Și tocmai ca să moară cu adevărat omul cel vechi din noi, întotdeauna prin mila și cu harul lui Dumnezeu, va avea omul câte o perioadă de timp în care va începe să simtă înlăuntrul lui o uscăciune, o ariditate, că nu găsește ceea ce vrea, că nu se simte așa cum și-ar dori să se simtă, că nu are nicio mulțumire, nicio mângâiere, nimic bun și așa mai departe.

Cine are un pic de minte, ca să spun așa, și înțelege lucrurile așa cum trebuie, și tocmai pentru că trece prin asta, rămâne credincios, acolo va spori duhovnicește, pentru că se va desprinde de omul cel vechi. Altfel, omul nu poate să devină creștin adevărat. Și poți să fii creștin o viață întreagă și să nu guști aproape niciodată viața creștinească cea adevărată și toate pe care le trăiești și le simți să fie cu totul exterioare.

(...)

Dumnezeu nu are să-ți arate dragostea Lui ca priveliște, ci ca o luminare. Nu este priveliște iubirea lui Dumnezeu și nici sunet și nici pur și simplu un înțeles, ci un foc ce arde iubirea de sine. Sufletul este aprins de către dragostea lui Hristos, iar el însuși nu se mistuie, ci numai iubirea de sine a omului, numai egoismul. Nu pot sta laolaltă iubirea lui Hristos și egoismul nostru, la fel nici iubirea lui Hristos și voința noastră. Dar nici fricile noastre – că am obosit, că nu mai putem îndura și așa mai departe – nu au loc în același suflet alături de iubirea lui Hristos.

(din cartea În pustiul lumii, de Arhim. Simeon Kraiopoulos, Editura Bizantină, 2014)

Despre cum incepe omul sa devina tot mai mult al lui Hristos

Partager cet article

Commenter cet article